Grid star
criptomonede

MUGUR ISARESCU RUPE TACEREA CU PRIVIRE LA PROIECTUL „CASHLESS SOCIETY” - Se va intampla pana in 2025. Ce crede guvernatorul BNR despre disparitia numerarului

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu (foto 1), a reiterat sambata, 25 septembrie, opinia sa potrivit careia Bitcoin nu este o criptomoneda, ci un criptoactiv speculativ.
In acest context, seful Bancii Centrale a dezvaluit o conversatie cu omologul sau suedez, Stefan Ingves (foto 2), despre planurile Suediei de a trece in 2025 la o societate fara numerar, asa-numitul proiect „cashless society” care se vrea extins la nivel global.

Mugur Isarescu a vorbit despre criptomonede in contextul unei declaratii despre proiectul e-krona al Bancii Centrale a Suediei (moneda digitala menita sa substituie numerarul). Discutiile dintre sefii bancilor centrale din Uniunea Europeana pe acest subiect vin in contextul in care acestea au in vedere emiterea de monede digitale (Central Bank Digital Currency/CBDC) si, in perspectiva, eliminarea banilor fizici.

"Unul zice: A facut Suedia o criptomoneda si seamana cu Bitcoin. Nu seamana cu Bitcoin. Nu seamana deloc. Bitcoin nu e reglementat de catre nimeni, este o reactie, cum spune Daniel Daianu, chiar de neincredere fata de bancile centrale. Nu este reglementat, nu are garantiile statului. Nu este o criptomoneda. Este un criptoactiv speculativ. Asta am scris si noi si Banca Centrala Europeana”, a spus guvernatorul BNR.

Societatea fara numerar, vulnerabila in fata atacurilor cibernetice

El a relatat ca a discutat cu seful bancii centrale a Suediei despre problemele cu care se confrunta in planul sau de a renunta la banii fizici pana in 2025. Atacurile cibernetice "ne termina daca nu avem siguranta. Blocheaza platile. Poate sa fie un atacator stat, privat, nu e fara riscuri un sistem dintr-asta. N-am creat inca sistemul de protectie.”, ar fi reiesit din conversatie.

L-am ascultat pe Stefan Ingves, care a prezentat, el, guvernatorul Bancii Suediei, primul model de banca centrala din sistemul bancilor centrale din UE care vrea sa se duca spre cashless society, societatea fara numerar sau cu numerar mai putin, si a initiat e-krona. Un fel de leu electronic. Primul lucru pe care l-a subliniat a fost urmatorul: Nu inlocuim krona in esenta ei. Ramane monopol al statului, adica al bancii centrale, garantat de catre stat si reglementat de catre stat”, a spus Isarescu.

Suedia vrea sa treaca la "cashless society” din 2025

Proiectul e-krona al Bancii Centrale a Suediei prevede ca pana in 2025 tara sa renunte complet la numerar. Afirmatiile au fost facute in mod cat se poate de oficial de Stefan Ingves si proiectul este prezentat pe site-ul Fondului Monetar international.

"Suedia se indeparteaza rapid de numerar. Cererea de numerar a scazut cu peste 50% in ultimul deceniu, deoarece un numar tot mai mare de oameni se bazeaza pe carduri de debit sau o aplicatie de telefonie mobila, Swish, care permite plati in timp real intre persoane. Mai mult de jumatate din toate sucursalele bancare nu mai gestioneaza numerar. Sapte din zece consumatori spun ca pot gestiona fara numerar, in timp ce jumatate din toti comerciantii se asteapta sa nu mai accepte bani pana in 2025”, a dezvaluit Stefan Ingves intr-o opinie publicata in 2018 pe site-ul Fondului Monetar International (imf.org).

Insa, asa cum povesteste Mugur Isarescu in septembrie 2021, la mai bine de trei ani de la declaratiile guvernatorului bancii centrale suedeze, omologul sau s-a confrunt cu serioase probleme practice in implementarea acestui proiect.

Mugur Isarescu:"„Am dat mana cu Ingves si l-am intrebat; Am venit in cashless society?”

"Pe el il cheama Ingves si pe mine ma cheama Isarescu. La Banca Centrala Europeana stam dupa numele de familie. Inainte de a incepe sedintele, mai vorbim, mai schimbam impresii. Am vorbit in 2016-2017 despre cashless society. Ma duc la el, invitat cand a sarbatorit 350 de ani de banca centrala, daca nu ma insel, era coada, dau mana cu el si: Am venit in cashless society?

- Lasa Mugure, ca mai e de discutat.

Ma vad cu un vice (ii zic n.r.): Ce e domnule? Ce mai e de discutat?

- Pai avem probleme!

- Care?

- Batranii... nu vor. E greu sa-i obisnuiesti sa renunte la cash. Probabil ca o sa mai dureze.

Ma duc, ma mai plimb pe-acolo: Ce problema mai e?

- Atacurile cibernetice. Ne termina daca nu avem siguranta. Blocheaza platile. Poate sa fie un atacator stat, privat, nu e fara riscuri un sistem dintr-asta. N-am creat inca sistemul de protectie.

Acum vorbeste despre cashless society, dar gradual, nu forteaza pe nimeni sa renunte la cash. Arata ca, intr-adevar, in Suedia, treptat, numerarul este din ce in ce mai putin si nu contrapune e-krona cu bancnota de numerar. Merg in paralel. Cum se va inlocui, daca se va inlocui, e o chestiune mai rara”, a mai spus Mugur Isarescu.

Daniel Daianu: Criptomonedele nu sunt monede, ci active financiare speculative

Criptomonedele nu sunt monede, ci active financiare speculative si pot sa insemne si demolarea unor oameni, este de parere presedintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianu (foto 3).

Cripto nu este moneda, nu are cum sa fie moneda, nu indeplineste functii de baza. Poate sa fie un mijloc de plata, dar si-l asuma ca risc cel care foloseste ca mijloc de plata asa ceva. Oricum, vor fi foarte sever reglementate. Eu nici nu le numesc monede. Le numesc active financiare speculative. Ati vazut si dumneavoastra ca bockchain-ul devine mult mai valoros decat… De ce? Pentru ca blockchain-ul are utilitate si as spune utilitate perena, in timp ce acest activ financiar – nici pseudo-moneda nu i-as spune – este foarte periculos, de la faptul ca se creeaza piete paralele care trebuie sa fie strict reglementate pana la impactul asupra stabilitatii financiare”, a afirmat Daianu, la cea de-a XVII-a editie a evenimentului ”Intalnire cu presa economica”, organizat in urma cu doua luni, in iulie, de Piata Financiara.

Daianu: Crypto-activele au creat o problema majora pentru bancile centrale prinrmarea de circuite tranzactionale paralele

In opinia lui Daniel Daianu, criptomonedele au aparut si din insatisfactia fata de ce s-a intamplat la criza financiara din 2008 – 2009. Daianu a atras atentia asupra faptului ca aceste criptoactive nu reprezinta sursa bogatiei, ci pot te faca sa iti pierzi si bruma de bani pe care o ai, chiar daca “unii cu 5 dolari au ajuns sa aiba averi”.

"Fiindca volatilitatea crypto-activelor este extrema (vezi Bitcoin) au aparut stablecoins, care se bizuie pe monede emise de banci centrale si active financiare percepute ca relativ stabile (inclusiv efecte comerciale); stablecoins pot fi considerate variante sintetice ale crypto-activelor, care urmaresc o stabilizare a cotatiilor lor. Ironia este ca activele financiare dorite ca alternative la monedele emise de banci centrale se raporteaza valoric tot la dolar, la euro!

Crypto-activele, ce au o natura speculativa pronuntata, au creat o problema majora pentru bancile centrale prin formarea de circuite tranzactionale paralele. Nu putine banci centrale au in vedere emiterea de monede digitale (central bank digital currency/CBDC)”, a explicat Daianu intr-o opinie publicata pe www.zf.ro/

China a interzis tranzactiile cu criptomonede

China a interzis vineri, 24 septembrie, toate tranzactiile cu criptomonede si a promis ca va opri minarea ilegala a acestora, dand cea mai dura lovitura pana acum industriei de miliarde de dolari, scrie Bloomberg. Tranzactiile legate de cripto vor fi considerate activitati financiare ilicite, inclusiv servicii furnizate de burse off-shore, a declarat Banca Populara Chineza. China si-a exprimat in repetate randuri nemultumirea fata de criptomonede din cauza legaturilor cu fraude, spalarea banilor si consumul excesiv de energie.

Bitcoin a scazut cu 6% la aproximativ 41.800 de dolari vineri, ca urmare a anuntului, declansand o cadere in lant a intregii piete cripto, insa si-a revenit in cursul week-endului, stabilizandu-se in jurul valorii de 43.000 de dolari.

Ultimele articole
Sarbatorile vin cu blocarea conturilor
analize
Romanii platesc cash de sarbatori
punguta cu doi bani

Romanii platesc cash de sarbatori

Romanii au cumparat titluri de stat de 2,4 miliarde lei
punguta cu doi bani