Motiunea de cenzura a AUR dezvaluie dezastrul economic: “Ne indreptam rapid catre o noua criza care va fi suportata tot de cetatenii romani” (Textul motiunii)
Astfel AUR arata, printre altele, ca in trimestrul II 2024, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu doar 0,1% (practic a stagnat), dupa ce in trimestrul anterior a avut o crestere de doar 0,5%. In plus, executia bugetului general consolidat in primele opt luni din 2024 s-a incheiat cu un deficit de 80,87 miliarde lei, respectiv 4,57% din PIB fata de deficitul de 42,19 miliarde lei, respectiv 2,63% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2023: “Practic, pe primele opt luni ale anului, deficitul bugetar s-a dublat fata de aceeasi perioada a anului 2023, de la 42 de miliarde de lei la 81 de miliarde de lei”.
De asemenea, AUR atrage atentia ca datoria externa a Romaniei a atins 180 de miliarde de euro, cu 10 miliarde de euro mai mult decat la finalul anului trecut. Asta in timp ce exista mari probleme in atragerea fondurilor europene: “Romania are de primit de la Uniunea Europeana 55,5 miliarde de euro pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. 31 miliarde de euro fonduri structurale si de coeziune si peste 14 miliarde de euro fonduri agricole si pentru dezvoltare rurala. Suntem la jumatatea cadrului financiar multianual si deocamdata, guvernul PSD-PNL a adus in tara doar 4,3 miliarde de euro. Adica 7,8 % din suma totala".
Prezentam textul motiunii de cenzura AUR:
“Regimul iohannist – pesedist trebuie oprit! Cu fiecare actiune a acestui Guvern de marionete, controlat din umbra de puterea de la Cotroceni si de interese externe, asistam la un spectacol sumbru in care democratia si statul de drept sunt dispretuite si lasate la cheremul unui grup ce pare decis sa orchestreze o veritabila lovitura de stat. Fie ca ne referim la masurile economico-sociale dezastruoase promovate de acest Guvern, fie la modul arbitrar in care este condusa tara, prin ordonante de urgenta repetate, toate aceste actiuni submineaza grav democratia, economia si fragilizeaza statul de drept. Am ajuns intr-un punct critic.
Democratia este in pericol iminent, iar pe plan economic ne indreptam rapid catre o noua criza care, din pacate, va fi suportata tot de cetatenii romani. Toti indicatorii majori privind sanatatea unei economii au tendinte de evolutie dramatice in ultimul an, reflectand inrautatirea mediului economic. In ultimii trei ani, guvernul coalitiei PSD-PNL s-a facut ca nu vede toate problemele mari cu care se confrunta economia noastra si a preferat sa creasca cheltuielile bugetului peste limitele suportabilitatii, ignorand cvasistagnarea economiei, impactul catastrofal al preturilor la energie, precum si deprecierea constanta a performantei bugetare guvernamentale. S-au creat, astfel, premisele unei ajustari fiscale extrem de brutale pentru anii urmatori, care va inhiba cresterea economica si dezvoltarea tarii intr-un mod ingrijorator.
1. Astfel, in trimestrul II 2024, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu doar 0,1% (practic a stagnat), dupa ce in trimestrul anterior a avut o crestere de doar 0,5%.
2. Romania a atins un nivel incredibil al deficitului bugetar. Executia bugetului general consolidat in primele opt luni ale anului 2024 s-a incheiat cu un deficit de 80,87 mld lei, respectiv 4,57% din PIB fata de deficitul de 42,19 mld lei, respectiv 2,63% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2023. Practic, pe primele opt luni ale anului, deficitul bugetar s-a dublat fata de aceeasi perioada a anului 2023, de la 42 de miliarde de lei la 81 de miliarde de lei. Mai mult, suntem, deja in al cincilea an consecutiv in care Comisia Europeana ne-a introdus procedura de deficit bugetar excesiv. Desi bugetul a fost facut la inceputul anului cu un deficit de 5%, Consiliul Fiscal indica cu mare probabilitate depasirea pragului de 8% pentru deficitul bugetar pe anul in curs.
3. Acest deficit bugetar este cauzat de nesabuinta cheltuielilor facute de guvern, nu de veniturile colectate de la cetateni si de la companii. De exemplu:
-incasarile din impozitul pe salarii si venit au totalizat 32,89 mld lei, consemnand o dinamica pozitiva de 22,1% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au inregistrat un avans de 20,4%, peste evolutia fondului de salarii din economie (17,3%);
-Contributiile de asigurari au inregistrat 124,86 mld lei, in crestere cu 20,1% (an/an), peste evolutia fondului de salarii din economie ;
-Incasarile din impozitul pe profit au insumat 24,25 mld lei, consemnand o crestere de 20,4% (an/an), sustinuta de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agentii economici si impozitul pe profit de la banci comerciale;
-Incasarile nete din TVA au inregistrat 77,23 mld lei, in crestere cu 16,2% (an/an);
-Veniturile din accize au insumat 27,93 mld lei, inregistrand o crestere de 16,3%;
-Veniturile nefiscale au insumat 35,94 mld lei, inregistrand un avans de 22,0%.
In schimb, sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate si donatii au totalizat 22,94 mld lei, in scadere cu 18,3% (an/an); Guvernul a „reusit”, cu toate acestea, sa isi creasca cheltuielile mult mai rapid decat i-au crescut veniturile:
-cheltuielile de personal au insumat 105,98 mld lei, in crestere cu 23,8% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent;
-Cheltuielile cu bunuri si servicii au fost de 60,87 mld lei, in crestere cu 26,3% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent;
-Cheltuielile cu dobanzile au fost de 22,86 mld lei, cu 3,08 mld lei mai mari fata de aceeasi perioada a anului precedent;
-Cheltuielile cu asistenta sociala au fost de 146,95 mld lei in crestere cu 13,4% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.
4. Romania are cea mai inalta rata anuala a inflatiei din Uniunea Europeana, de 5,3%, mai mult decat dublul mediei europene. In trimestrul II al anului 2024 , Romania are cea mai mare valoare a deficitului de cont curent din Uniunea Europeana: 7,7 miliarde de euro, dupa ce a avut deficit de cont curent de 4,1 miliarde de euro pe trimestrul I din 2024 (locul II din UE), 6,5 miliarde de euro pe trimestrul IV 2023 (locul III european), 6,7 miliarde de euro pe trimestrul III 2023 (din nou cel mai mare din UE), 6,7 miliarde de euro pe trimestrul II 2023 si 5,4 miliarde de euro pe trimestrul I din UE (ambele din urma trimestre, tara noastra a avut cele mai ridicate rate ale deficitului de cont curent).
5. La nivelul primelor sapte luni din 2024, deficitul de cont curent a ajuns deja la peste 15 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai mult decat pe primele sapte luni din 2023!
6. Investitiile straine directe, pe primele sapte luni ale anului, au atins 3,1 miliarde de euro, in scadere puternica fata de cele 4 miliarde de euro din perioada corespondenta a anului 2023.
7. Totalul datoriei externe a atins 180 de miliarde de euro, cu 10 miliarde de euro mai mult decat la finalul anului trecut.
8. Datoria publica a crescut nemasurat. Guvernul a imprumutat, intr-o singura zi 5 miliarde de euro de pe piata externa, prin trei emisiuni de obligatiuni. Aceasta suma se adauga celor 170 de miliarde de lei deja imprumutati de la inceputul anului acesta. Deja, la sfarsit de iunie, coalitia PSD-PNL, imprumutase, in numele tarii, peste 860 de miliarde de lei, adica 45 000 de lei pentru fiecare roman. Pana la sfarsitul anului, vom avea o datorie cu mult peste 900 de miliarde de lei, adica peste 48 000 de lei pentru fiecare dintre noi. Jumatate din acesti bani sunt imprumutati de catre guvernarea formata dupa alegerile din 2020. Cu asta vor ramane romanii, practic, de pe urma ultimilor patru ani scursi de la alegeri: cu o datorie de aproape 5000 de euro pentru fiecare dintre noi. Astfel incat, la finalul acestui an vom avea, fiecare dintre noi, de platit in numele statului, cate aproape 10 000 de euro, dintre care jumatate se datoreaza nesabuintei si nepriceperii guvernelor de coalitie PNL-USR si PNL-PSD.
9. Mai tineti minte cei 100 de miliarde de euro fonduri europene promisi de catre guvernarea PNL-USR si apoi PNL-PSD? Ei bine, cele 100 de miliarde erau de fapt aproape 85 de miliarde, din care peste 55 de miliarde pentru perioada 2021-2027 si 29 de miliarde pentru PNRR. Pana astazi, guvernele Ciuca si Ciolacu au atras, in total, 9,6 miliarde de euro, adica 11,2% si am trecut de jumatatea perioadei in care trebuiau cheltuiti acesti bani! Asta este, intr-un cuvant, performanta de care s-a invrednicit aceasta guvernare nedemna: 11,2 % din banii promisi au venit in tara la jumatatea perioadei pentru care ni s-au promis .
Cum s-ar spune la scoala, nota 1 pentru guvernele PSD-PNL. De fapt, in acesti ani, Romania a contribuit la Uniunea Europeana cu aproape 8 miliarde de euro, adica am castigat, net, mai putin de 2 miliarde de euro.
Romania are de primit de la Uniunea Europeana 55,5 miliarde de euro pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. 31 miliarde de euro fonduri structurale si de coeziune si peste 14 miliarde de euro fonduri agricole si pentru dezvoltare rurala. Suntem la jumatatea cadrului financiar multianual si deocamdata, guvernul PSD-PNL a adus in tara doar 4,3 miliarde de euro. Adica 7,8 % din suma totala. Si acesti bani reprezinta doar avansuri platite la inceput de an, singurii bani care vin de la Bruxelles fara niciun fel de conditii sau de proiecte. Celalalt mare pachet de finantare de la UE este PNRR, in valoare de 29 de miliarde de euro, dintre care 15 miliarde de euro imprumuturi luate de la UE si 14 miliarde de euro granturi.
Prima mare realizare a guvernarii coalitiei PSD-PNL a fost pierderea a 2,1 miliarde de euro din granturile acordate initial, ca urmare a revizuirii datelor privind PIB-ul. Toti cei 2,1 miliarde de euro s-au pierdut din partea de granturi, subliniez inca o data. Din acest pachet, acum, cu doar 2 ani si jumatate inainte de finalul perioadei de valabilitate al planului(anul 2026), guvernului PSD-PNL i s-au aprobat doar doua cereri de plata: prima de 2,56 miliarde euro a fost virata in conturile Bancii Nationale la data de 27 octombrie 2022, din care aproximativ 1,77 miliarde euro reprezinta componenta de grant, iar 0,78 miliarde euro componenta de imprumut si a doua, in iunie 2023, de 2,76 miliarde euro (din care peste 1 miliard de euro imprumuturi), dupa deducerea prefinantarii si suspendarea platii in valoare de 53,36 milioane euro, aferenta neindeplinirii a doua jaloane (129 si 133). Adica in total 5,32 miliarde de euro, din care 1,8 miliarde de euro sunt imprumuturi.
Cea de-a treia cerere de plata, in valoare de 2,67 miliarde euro (1,86 miliarde euro nerambursabili si 811 milioane euro imprumut), a fost inaintata Comisiei Europene la 15 decembrie 2023 si inca nu este aprobata si platita, deoarece guvernul nu si-a indeplinit angajamentele.
10. Romania a inregistrat in trimestrul al treilea 2024 cel mai ridicat pret la energia spot din Uniunea Europeana (UE), pe care se tranzactioneaza o cantitate echivalenta cu 40% din consumul curent. De altfel, nicio tara europeana nu mai are o pondere atat de mare a energiei spot in ansamblul pietei nationale, toate statele celelalte avand pietele dominate de contracte pe termen lung, cu pret stabil.
In cel de-al treilea trimestru, pretul mediu al energiei cu furnizare in ziua urmatoare a fost pe OPCOM de 127,42 euro/MWh, Romania fiind urmata, in topul european, de Grecia, cu 125,9 euro/MWh, Bulgaria, cu 123,6 euro/MWh si Ungaria, 120,9 euro/MWh. Preturile spot din cele mai mari economii ale Uniunii (Germania si Franta) au fost de 75, respectiv 51 euro/MWh. In aceeasi perioada, la jumatate si la o aproape o treime din pretul din Romania Romania, de altfel, ocupa un loc fruntas si in topul celor mai scumpe piete de energie din UE de la inceputul anului si pana in prezent, situandu-se pe pozitia a patra, cu un pret de 93,6 euro/MWh. Preturi mai ridicate inregistreaza doar Italia si Irlanda (cu 100 euro/MWh) si Grecia (cu 94,8 euro/MWh). Vorbind de primele doua economii europene, preturile medii spot din Germania si Franta din acest an au fost de 70, respectiv 48,5 euro/MWh.
11. De altfel, pe semestrul II al anului 2023, Romania are al treilea cel mai mare pret la electricitate pentru consumatorii casnici (PPS) din Uniunea Europeana, dupa Cehia si Germania!
12. Guvernul PSD-PNL a anuntat o ‘mare victorie’: Grupul energetic numarul 5 Rovinari, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, este gata sa fie pus in functiune si conectat la Sistemul Energetic National, costul proiectului fiind de peste 100 de milioane de euro. Toate bune si frumoase, numai ca guvernul a uitat sa ne anunte si doua mici amanunte: Lucrarea a durat nu mai putin de zece ani din ziua de cand a intrat in proces de retehnologizare In anul 2026, grupul energetic 5 de la Rovinari se va inchide, el urmand sa constituie, alaturi de grupurile 4 de la Rovinari si 4 de la Turceni ‘rezerva de capacitate’ de la CE Oltenia.
Adica, guvernul PSD -PNL a inceput lucrarea in 2014, cand premierul coalitiei era Victor Ponta, deputat de Gorj altminteri, a cheltuit 100 de milioane de euro timp de 10 ani pentru a repune in functiune un grup energetic care, incepand cu 2026, va sta inchis pana in 2030, atunci cand se va inchide definitiv.
13. Deficitul balantei comerciale (FOB/CIF) in perioada 1.I-31.VII 2024 a fost de peste 18 miliarde de euro, mai mare cu 2,435 miliarde de euro (+15,6%) decat cel inregistrat in perioada 1.I-31.VII 2023.
14. Degradarea continua si in sectorul constructiilor:
In perioada 1.I-31.VII.2024, volumul lucrarilor de constructii a scazut fata de perioada 1.I-31.VII.2023 ca serie bruta cu 2,7%, iar ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 2,5%! La toti acesti indicatori economici se adauga tendintele autoritare ale actualei guvernari, care refuza sa renunte la controlul total asupra bugetului national. In ultimii 34 de ani, Romania nu a mai cunoscut asemenea abuzuri electorale cum au fost cele din acest an.
Pe 9 iunie, am fost martorii unor alegeri fraudate, organizate neconstitutional prin comasare, pentru ca partidele-sistem, PSD si PNL, sa isi prelungeasca influenta pentru inca un deceniu.
Acum, cu alegerile prezidentiale si parlamentare care se apropie si se vor desfasura aproape simultan, structurile represive ale statului actioneaza coordonat pentru a elimina orice forma de opozitie reala. Decizia de a invalida, intr-o sedinta inchisa, o candidatura la functia suprema, fara un motiv clar si intr-un mod discretionar, este o incalcare flagranta a principiilor statului de drept, indiferent de identitatea candidatului. In timp ce PSD detine influenta asupra Curtii Constitutionale, PNL controleaza doua ministere cruciale: Justitie si Interne.
Nu am mai trait astfel de situatii din 1989. Astazi, ne aflam intr-un stat represiv, aproape totalitar, care inabusa vocile opozitiei si descurajeaza orice incercare de rezistenta fata de sistem. Este un atac direct asupra celor care refuza sa se supuna acestui regim opresiv. Ne putem astepta ca, in continuarea acestor actiuni, sa urmeze noi masuri represive din partea statului, pe modelul deciziei recente a Curtii Constitutionale.
PSD si PNL guverneaza tara de aproape 35 de ani, insa in ultimii trei ani am asistat la o deteriorare profunda a statului roman, a statului de drept si a institutiilor nationale. Romanii nu si-au dorit ca aceste partide sa instaureze o noua forma de dictatura si sa incalce drepturile fundamentale ale cetatenilor. Dragi colegi, aveti responsabilitatea de a pune capat acestei incercari de instaurare a unei dictaturi pe care PSD si PNL doresc sa o perpetueze pentru inca un deceniu”.
