MODIFICAREA LEGII PENSIILOR: SCHIMBARI MAJORE - Ce se intampla cu veniturile pentru care s-a platit contributie. Se reglementeaza si calculul anilor lucrati in grupe de munca, dar si acordarea pensiei de urmas (Document)
Senatul are pe ordinea de zi a sedintei de luni, 7 februarie 2022, propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii 263/2010 privind sistemul de pensii publice.
Concret, prin acest act se reglementeaza acordarea dreptului la pensie de urmas pentru sotul supravietuitor si in cazul in care durata casatoriei a fost mai mica de 10 ani. O alta prevedere stabileste ca veniturile pentru care s-a platit contributie trebuie sa fie luate in considerare la stabilirea dreptului la pensie, chiar daca au caracter permanent sau nepermanent. Se reglementeaza si calculul anilor lucrati in grupe de munca.
In expunerea de motive se arata ca articolul 85 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice stabileste criteriile in baza carora sunt platite catre beneficiari pensiile de urmas si, de asemenea, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor, in functie de durata casatoriei. Astfel, pensia de urmas se cuvine copiilor si sotului supravietuitor, daca sustinatorul decedat era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. In cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de casatorie in minus. Totusi, in cazul unei casatorii sub 10 ani, sotul supravietuitor nu are dreptul la pensia de urmas lucru care este inechitabil dat fiind ca perioada de casatorie nu ar trebui sa fie un factor care incumba asupra unui drept, arata initiatorii.
Pentru aceste motive, se propune reglementarea acordarii dreptului la pensie de urmas pentru sotul supravietuitor si in cazul in care durata casatoriei a fost mai mica de 10 ani, dar de cel putin 1 an, prin aplicarea unei penalitati de 0,58% pentru fiecare luna, respectiv de 7,0% pentru fiecare an de casatorie in minus fata de 10 ani. Se asigura astfel acordarea acestui drept si persoanelor care au mai putin de 10 de casatorie, intrucat perioada casatoriei nu ar trebui sa constituie un factor care sa blocheze acordarea unui drept recunoscut altor persoane/pensionari.
Stagiul de cotizare
Conform legii 263/2010 (art. 55) persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la reducerea varstelor standard de pensionare, functie de anii (ani impliniti) lucrati in conditii deosebite de munca, in grupa I de munca sau in conditii speciale. Reducerea se aplica functie de anii impliniti lucrati in aceste conditii, ceea ce este profund injust pentru persoanele care au lucrat perioade fractionate de timp in astfel de conditii si nu pot beneficia de acelasi drept, in mod proportional, se mai arata in propunerea legislativa.
Initiatorii reclama ca o alta situatie care produce inechitati intre pensionari este legata de luarea in considerare la calculul valorii pensiei, pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001, doar a sporurilor cu caracter permanent sau a veniturilor nete si nu a veniturilor brute pentru care s-au platit contributii. Din cauza acestor prevederi, in instanta, sunt foarte multe procese castigate de pensionari in vederea luarii in considerare a tuturor veniturilor (inclusiv a sporurilor) pentru care s-a platit contributia sociala (nu doar a sporurilor cu caracter permanent). Prin decizia nr. 19/2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie a analizat regimul juridic al unor venituri suplimentare dobandite de asigurati anterior datei de 1.04.2001, stabilind ca veniturile suplimentare pot servi ca baza de calcul a dreptului de pensie daca au fost incluse in salariul brut si au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale virate la bugetul public:
“Totodata, este o risipa de timp si de bani atat pentru-pensionari cat si pentru casele de pensii . care trebuie sa se apere in instanta, nevoite fiind sa respecte legislatia in vigoare. De la intrarea in vigoare a Legii nr. 263/2010 si pana in prezent, au fostinregistrate peste 250.000 de procese in instanta pentru recalcularea pensiilor sau contestarea deciziilor de pensionare, aflate in diferite stadii de judecata -fond sau apel. in cazul statului, cheltuielile pentru asistenta juridica in aceste procese au ajuns, de exemplu in anul 2020, la peste 15 milioane de lei la care se adauga cheltuielile implicate pentru recalcularea pensiilor in cazul proceselor castigate”.
Schimbari preconizate
Propunerea legislativa are in vedere:
“a) Reglementarea acordarii dreptului la pensie de urmas pentru sotul supravietuitor si in cazul in care durata casatoriei a fost mai mica de 10 ani, dar de cel putin 1 an, prin aplicarea unei penalitati de 0,58% pentru fiecare luna, respectiv de 7,0% pentru fiecare an de casatorie in minus fata de 10 ani. Se asigura astfel acordarea acestui drept si persoanelor care au mai putin de 10 de casatorie, intrucat perioada casatoriei nu ar trebui sa constituie un factor care sa blocheze acordarea unui drept recunoscut altor persoane/pensionari;
b) A doua situatie pe care propunerea legislativa o indreapta este legata de luarea in considerare la calculul anilor lucrati in grupe de munca in conditii deosebite/grupa l/conditii speciale si a perioadei de timp fractionate - luni, zile (in prezent, se iau in considerare numai anii intregi lucrati), caz in care se va aplica reducerea varstei de pensionare proportional cu timpul lucrat. Perioadele de lucru fractionate trebuie sa fie luate in considerare la calculul stagiului de cotizare realizat in grupe de munca in conditii deosebite/conditii speciale. Este timp muncit la fel cum este si timpul muncit in ani intregi;
c) Nu in cele din urma, situatia hotararilor in instanta - care dau dreptate pensionarilor in sensul in care obliga casele de pensii sa ia in considerare toate veniturile pentru care s-a platit contributia la asigurarile sociale, pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001 (nu doar sporurile cu caracter permanent cum este prevazut in legea nr. 263/2010) - impune o rezolvare cat mai urgenta. Atat pensionarii cat si casele de pensii consuma timp si resurse materiale in procesele in instanta. Instantele de judecata au creat deja o jurisprudenta, care depaseste cadrul legal al legii nr. 263/2010, prin care obliga la luarea in considerare a tuturor veniturilor brute pentru care s-a platit contributia la asigurarile sociale. De aceea, prezenta propunere legislativa are scopul de a reglementa prin lege aceasta obligatie pentru casele de pensii, eliminandu-se astfel calea catre instanta pentru obtinerea drepturilor existente. Chiar daca au caracter permanent sau nepermanent, orice venituri pentru care s-a platit contributie trebuie sa fie luate in considerare la stabilirea dreptului la pensie”.
