MODIFICAREA CODULUI FISCAL: REACTII – Pozitia Camerei Consultantilor Fiscali: „Cui serveste discriminarea consultantului fiscal? In niciun caz contribuabilului, in niciun caz statului”

245

Camera Consultantilor Fiscali (CCF) condusa de Dan Manolescu (foto) reactioneaza dupa propunerile de modificare a Codului Fiscal.

CCF arata ca in propunerile de modificari si completari aduse Codului fiscal revine, cel putin aparent, eliminarea profesiei de consultant fiscal din randul beneficiarilor regimului fiscal al microintreprinderilor. Potrivit Camerei, la prima vedere pare un aspect tehnic cu relevanta restransa, in realitate face parte din acele masuri care lovesc in perspectivele de modernizare a cadrului fiscal autohton, cu efecte negative atat la nivelul profesiei, cat si al contribuabilului, si chiar al administratiei fiscale

Iata anuntul Camerei Consultantilor Fiscali:

„Cui serveste discriminarea consultantului fiscal? In niciun caz contribuabilului, in niciun caz statului!

Pozitia Camerei Consultantilor Fiscali fata de excluderea firmelor de consultanta fiscala din randul microintreprinderilor

In continuarea pozitiilor exprimate in ultima perioada, Camera Consultantilor Fiscali isi face o datorie din a aduce in prim plan acele aspecte tehnice fara de care nu se poate vorbi de transformarea de substanta a fiscalitatii/economiei romanesti. (1)
Constatam cu surprindere ca in propunerile de modificari si completari aduse Codului fiscal revine, cel putin aparent, eliminarea profesiei de consultant fiscal din randul beneficiarilor regimului fiscal al microintreprinderilor (2).
La prima vedere, acesta pare un aspect tehnic cu relevanta restransa, in realitate face parte din acele masuri care lovesc in perspectivele de modernizare a cadrului fiscal autohton, cu efecte negative atat la nivelul profesiei, cat si al contribuabilului, si chiar al administratiei fiscale. Argumentam acesta prin urmatoarele:

  1. Incepand din 2018, din momentul in care si societatea cu venituri din consultanta (indiferent de proportia in care realiza aceste venituri) a intrat in randul microintreprinderilor, a crescut considerabil, numarul micilor furnizori de consultanta fiscala organizati in societati oferind servicii accesibile unei palete tot mai largi de contribuabili. Cel mai important de remarcat in contextul prezentului proiect de act normativ este ca, acest lucru s-a realizat fara ca numarul si volumul activitatilor de consultanta desfasurata ca activitate independenta individuala sa scada, ci, din contra si trendul acesteia a fost unul de crestere moderata, dar sistematica in ultimii cinci ani.
    Apreciem ca acest lucru, nu poate fi decat o veste buna pentru o administratie fiscala care are nevoie de cresterea gradului de conformare fiscala a contribuabililor, in conditii de eficienta a colectarii (aspect esential mai ales intrun sistem declarativ si complex de impozitare).

Practica europeana

  1. Practica europeana si internationala arata ca un sistem fiscal modern nu poate functiona la intreaga capacitate in absenta institutiei consultantului fiscal. Prin misiunea sa, consultantul fiscal este profesionistul care ofera clientului-contribuabil, in primul rand, servicii de conformare fiscala! Direct spus, in absenta consultantului fiscal, contribuabilul pierde pentru ca nu poate beneficia de intreaga paleta de deduceri pentru care este eligibil, iar astfel mecanismul fiscal nu-si indeplineste rolul prevazut in economie. De cealalta parte, statul este direct interesat de prezenta unui consultant fiscal care sa certifice ca respectivul contribuabil este preocupat sa-si plateasca impozitele in litera si spiritul legii (altminteri tot mai complexe).
    De altfel, in aceasta nota de pragmatism, chiar ANAF a introdus (aici, Ordin 3635/2015), ca optiune pentru contribuabili, institutia certificarii de catre un consultant fiscal a declaratiilor fiscale, inclusiv a declaratiilor fiscale rectificative, anterior depunerii acestora la organul fiscal. Cu alte cuvinte, cu cat mai multi consultanti activi pe piata, cu atat serviciu lor devine mai accesibil contribuabililor corecti, ajutand astfel Administratia sa se concentreze pe cei incorecti!
  2. Din perspectiva profesionala, care ne permite atat cunoasterea legislatiei, dar si a realitatilor economice, nu numai ca intelegem, dar consideram justificata preocuparea legiuitorului de a limita exploatarea abuziva a regimului fiscal al microintreprinderii, in cazul acelor contribuabili care, sub paravanul unei multitudini de denumiri si forme a contractelor de servicii incheiate cu microintreprinderi (de asistenta – tehnica, juridica, a conducerii, de consultanta de monitorizare, de supraveghere, de management, de consultanta in management, etc.) mascheaza in fapt o relatie de dependenta care mai degraba ar fi trebuit transpusa intr-un contract de munca, intr-un raport de ordin salarial.

Sistem de administrare a contribuabililor

Apreciem insa ca aceasta preocupare ar trebui sa se manifeste in primul rand prin implementarea unui ‘sistem de administrare a contribuabililor pe baza de clase de risc fiscal, in care masurile de administrare fiscala, inclusiv cele de control, vor fi adaptate riscului fiscal aferent fiecarei clase de contribuabili’ (obligatie asumata de altfel abia acum si prin PNRR, dar al carui temei legal a fost creat in Codul de procedura fiscala la art. 7 inca din anul 2018, unde a fost stabilit si un termen de implementare efectiva de … 90 de zile ).

  1. Pe de alta parte, daca aceasta este problema reala care trebuie rezolvata – evitarea disimularii unor activitati dependente in servicii facturate de microintreprinderi – atunci, fara indoiala, nu aceasta este solutia corecta si eficienta de rezolvare. Astfel, Codul fiscal are prevederi clare care permit recalificarea unor activitati derulate in baza unor contracte formale de servicii, atunci cand aceste activitati nu intrunesc cel putin patru din cele sapte criterii de independenta. Desigur ca, si aceste prevederi se aplica in cadrul activitatilor de administrare fiscala in situatiile in care starea de fapt si probele administrate confirma fenomenul si impun acest lucru.

Tratamentul fiscal corespunzator

De asemenea, si procedura fiscala dispune de reguli antiabuz care fac posibila aplicarea tratamentului fiscal corespunzator continutului economic al unei operatiuni chiar daca forma juridica, formala a acesteia este disimulata. Iata ca legislatia fiscala pune la dispozitie definitii, in acest caz suficient de clare, precum si reguli antiabuz care ar face posibila rezolvarea acestei probleme prin masuri de administrare fiscala si nu printr-o exceptare total nefundamentata si total lipsita de predictibilitate, in forma in care este ea propusa pentru art.47 alin (1) Cod fiscal, din proiectul de ordonanta.
In aceasta ipoteza, in lipsa unei astfel de abordari care sa vizeze fondul problemei, apare urmatoarea intrebare din practica – ce se intampla cu acea consultanta care e chiar … consultanta, cand serviciul este real si, mai mult decat atat, este prin definitie bazat pe independenta dintre prestator si client?

Pregatire de specialitate

Acesta este cazul consultantei fiscale: prin insasi legea de infiintare si functionare a acestei profesii, pe model european, activitatea de consultanta fiscala se exercita exclusiv de un membru al comunitatii profesionale (CCF), persoana fizica sau juridica, in baza unei pregatiri de specialitate, mai mult, o pregatire continua obligatorie. In acelasi timp, se poate vorbi de consultanta fiscala doar in baza unui raport juridic de independenta intre consultant si persoanele fizice sau juridice carora le acorda consultanta. Aceste conditionalitati sunt in ultima instanta minime masuri de protectie prin care statul s-a asigurat ca profesia de consultant fiscal este practicata de cei care inteleg responsabilitatile acestui statut. (a se vedea aici si raspunsul CCF catre Consiliul Concurentei) Astfel, consultanta fiscala are un loc bine definit in cadrul consultantei de afaceri la modul general (recunoscuta inclusiv prin clasele de incadrare CAEN).
Iar, din aceasta perspectiva, nu poate fi considerata decat ca fiind discriminatorie si in ultima instanta abuziva orice ingradire a accesului consultantei fiscale la un regim fiscal accesibil unor activitati care ofera cel putin aceleasi garantii de independenta si substanta economica.

Masura care nu poate fi explicata

  1. Mai mult, suntem in fata unei masuri care nu poate fi explicata si justificata coerent si plauzibil nici macar prin nota de fundamentare a proiectului de Ordonanta – ‘Microintreprinderile pot desfasura oricare dintre activitatile ce se regasesc in Clasificarea activitatilor din economia nationala – CAEN, analizele efectuate din aceasta perspectiva asupra rentabilitatii activitatii economice desfasurate si a sarcinii fiscale relevand faptul ca persoanele juridice care desfasoara activitati din codul M – Activitati profesionale, stiintifice si tehnice, care necesita un inalt grad de pregatire punand la dispozitia beneficiarilor cunostinte si competente specializate (cazul consultantei fiscale – nota CCF), reprezinta cel mai mare numar de persoane cu rate ridicate de rentabilitate a activitatii. Prin urmare, avand in vedere aceste imprejurari, se propune limitarea aplicarii acestui regim de impozitare pentru persoanele juridice care obtin venituri din consultanta si management in cazul carora veniturile de asemenea natura nu pot depasi 20% din totalul veniturilor obtinute’.

Motivul exceptarii

Din aceasta fundamentare, rezulta ca motivul exceptarii ar fi faptul ca activitatile apartinand codului M, profesionale, stiintifice si tehnice, sunt corespunzatoare unui inalt grad de cunostinte profesionale si competente specializate, iar acest lucru le confera un nivel de rentabilitate mai ridicat, probabil decat media. Daca acesta este motivul real al exceptarii si nu cel al disimularii muncii dependente asa cum am prezentat in ipoteza noastra anterioara, nici in acest caz, solutia corecta si eficienta nu este cea propusa in proiectul de ordonanta, cel putin din urmatoarele considerente:

a. Textul propus in proiect foloseste expresia ‘veniturile din consultanta si/sau management’ pentru a construi practic aceasta exceptie de la aplicarea regimului fiscal de microintreprindere, conditia fiind aceea ca veniturile din aceste activitati sa nu depaseasca 20% din totalul veniturilor, fara sa faca insa nicio precizare concreta a codurilor CAEN vizate, lipsind astfel de predictibilitate norma fiscala de exceptare, in conditiile in care, in Clasificatia activitatilor din economia nationala exista mai multe pozitii in care apar aceste doua notiuni. Potrivit normelor legislative, exceptiile sunt de stricta aplicare si astfel, reglementarea lor trebuie facuta cu mare precizie in textele legale. De altfel, acest lucru este realizat corect in cazul propunerii de modificare de la alineatul (2) al aceluiasi articol 47.

b. Activitatea de consultanta fiscala se desfasoara in baza autorizarii de catre societati, la ONRC, a codului ‘CAEN 6920 – Activitati contabile, audit financiar si consultanta in domeniul fiscal’.
Daca din textul de lege propus s-ar intelege ca veniturile din activitati contabile si veniturile din activitati de audit financiar sunt compatibile, sa spunem asa, cu regimul fiscal al microintreprinderilor si doar veniturile din consultanta fiscala nu sunt compatibile cu acest regim, atunci reglementarea ar fi discriminatorie chiar in cadrul aceluiasi cod CAEN si, mai mult fara nicio justificare prin prisma notei de fundamentare a ordonantei, intrucat toate cele trei activitati, pe de o parte sunt corespunzatoare unei profesii liberale reglementate prin lege iar, pe de alta parte, inglobeaza un nivel inalt de cunostinte profesionale si specializare si, inregistreaza rate de rentabilitate similare sau foarte apropiate. Mai mult, la nivel practic, in aceasta ipoteza este foarte posibila aparitia unor transferuri artificiale ale activitatii de consultanta fiscala spre celelalte doua activitati din cadrul aceluiasi cod CAEN prin includerea acesteia in facturile reprezentand servicii de contabilitate si, de ce nu, chiar de audit financiar, luand in considerare faptul ca, in mare parte consultantii fiscali detin si calitatea de experti contabili si/sau auditori financiari.

c. De altfel, la nivelul economiei nationale exista numeroase alte activitati, in afara celor corespunzatoare profesiilor liberale reglementate, care presupun nivele inalte de calificare sau specializare, cheltuieli materiale foarte reduse si care inregistreaza rate ridicate de rentabilitate, dar care nu sunt exceptate de la regimul fiscal al microintreprinderilor prin proiectul de ordonanta.

Iata doar cateva exemple:

Activitatile din domeniul IT, activitati de natura tehnica – de asistenta, de mentenanta si chiar unele de reparatii, activitati de proiectare, arhitectura, activitati de evaluare inclusiv a afacerilor, studii de fezabilitate, oportunitate si lista poate continua foarte mult. In concluzie, consideram inoportuna si nejustificata orice abordare care nu tine seama de statutul acestei profesii reglementate a consultantului fiscal. Orice eventuala discriminare a consultantului fiscal ar fi nu doar abuziva, dar va ajunge sa afecteze inclusiv administratia fiscala, eforturile de modernizare ale acesteia.
Daca Ministerul Finantelor decide sa mentina o prevedere privind exceptiile in cazul activitatilor de consultanta si management, cu toate ca noi o consideram total nejustificata, avand in vedere argumentele prezentate mai sus, apreciem ca obligatorie atat asigurarea claritatii si predictibilitatii reglementarii exceptiilor, cat si eliminarea discriminarii evidente a unei singure profesii liberale reglementate – aceea de consultant fiscal.
Consecventa in realizarea rolului sau de a sprijini conformarea fiscala prin cooperare reala, CCF isi manifesta in continuare disponibilitatea pentru dialog real, sub semnul transparentei si parteneriatului, pentru a gasi alaturi de partile interesate (administratie si contribuabili) solutii reale, functionale la problemele structurale ale finantelor si economiei romanesti, agravate de contextul dificil la nivel european si global.

Note
(1) – Aici, pozitia CCF din 9 iunie – ‘In asteptarea momentului cand ar putea fi inlocuita cota unica’

(2) – O microintreprindere este o persoana juridica romana care la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent a realizat venituri, altele decat cele din consultanta si/sau management, in proportie de peste 80% din veniturile totale (art. 47.1 -a modificat); Daca in cursul unui an fiscal, o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si/sau management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datoreaza impozit pe profit incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare dintre aceste limite. (art.52 modificat) Aici – proiectul de Ordonanta„.

*Comunicatul CCF

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

liternet