MODIFICAREA CODULUI FISCAL: PREVEDERI MAI AVANTAJOASE PENTRU IMM-URI – Proiect de lege pentru revenirea la cota de impozitare de 5%. Restul prevederilor (Document)
Propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal a fost depusa in Senat. Concret, se propune un regim fiscal cat mai relaxat pentru IMM-uri care sa le ajute sa se dezvolte si sa devina competitive la nivel european.
In expunerea de motive se arata ca Ordonanta 16/2022 creaza un cadru neprielnic pentru dezvoltarea microintreprinderilor romanesti, prin majorarea cu 60% a impozitului pe dividende, prin limitarea numarului de companii care platesc impozit pe venit prin incadrarea lor ca microintreprinderi, in loc de impozit pe profit, prin stabilirea unor conditii mai restrictive cu privire la numarul de angajati si a domeniilor de activitate, prin cresterea cotelor de impunere pentru contributia de asigurari sociale si contributia de asigurari sociale de sanatate
Initiatorii arata ca sub pretextul asigurarii unor venituri mai mari la buget, masurile din OUG 16/2022 limiteaza resursele financiare ale IMM-urilor si ale altor agenti economici mici, cum ar fi persoanele fizice autorizate (PFA), cu efecte potential dezastruoase pe termen scurt si mediu.
Iata propunerile de modificare a Codului Fiscal:
A) Revenirea la cota de impozitare de 5% (de la 8%) a dividendelor platite catre persoanele fizice si juridice, respectiv stabilirea unei cote de impozitare de 3% a dividendelor platite de microintreprinderi.
Proiectul de lege propune revenirea la cota de impozitare pe dividende de 5%, practicata anterior adoptarii OUG nr.16/2022, precum si introducerea unei cote de impozitare de 3% pentru dividendele platite de catre microintreprinderi.
Initiatorii invoca consecinte cu impact negativ asupra IMM-urilor cauzate de cresterile impozitelor pe dividende instituite prin OUG nr.16/2022, sustinand ca:
-Impozitele mai mari pot reduce drastic veniturile companiilor, fortand adoptarea de masuri de reducere a costurilor (ex: reduceri de personal) si reticenta la noi investitii;
-Scaderea rentabilitatii companiilor, descurajand investitiile in acestea;
-Scaderea atractivitatii pentru companiile romanesti, dar si straine, a investitiilor in Romania. Pe termen lung, competitivitatea Romaniei in plan international poate avea de suferit;
-Scaderea puterii de cumparare a actionarilor, prin reducerea veniturilor;
-Perturbarea pietei de capital. Dividendele nete platite investitorilor vor scadea, ceea ce va face ca raportul P/E (price to earnings / pret - castig) sa creasca, fapt ce poate conduce la o reasezare a preturilor actiunilor in sensul scaderii acestora. Un impact major va fi resimtit de fondurile de pensii, care au in portofoliu si actiuni ale companiilor listate la bursa;
-Marirea impozitului pe dividende poate incuraja companiile sa plaseze profiturile in afara tarii pentru a evita impozitarea mai mare.
Consecinte nedorite
“Reducerea facilitatilor fiscale pentru microintreprinderi poate avea ca efect scaderea numarului de afaceri mici, prin iesirea lor de pe piata, si poate impiedica formarea unora noi. Aceste masuri pot, deci, frana cresterea economica a Romaniei si dezvoltarea intreprinderilor private. In acelasi timp, daca devin prea oneroase, masurile pot incuraja evaziunea fiscala, stimuland companiile sa identifice modalitati de a evita plata impozitelor. Totodata, masurile pot duce la o crestere a inflatiei, prin diminuarea puterii de cumparare a consumatorilor”.
B) Revenirea la plafonul maximal de 1.000.000 de euro cifra de afaceri pentru incadrarea ca microintreprindere
Potrivit proiectului, revenirea la regimul fiscal de dinaintea OUG 16/2022 este o necesitate. Noile reglementari limiteaza drastic incadrarea ca microintreprindere a unei companii, prin injumatatirea plafonului maximal cu privire la cifra de afaceri la 500 mii euro, de la 1 milion de euro.
“O reducere atat de drastica, de la an la an, a plafonului, la jumatate (de la 1 milion de euro la 500 mii de euro), printr-o masura luata cu mai putin de 6 luni inainte de aplicarea sa efectiva, afecteaza previzibilitatea economica pentru zeci de mii de agenti economici, ale caror previziuni si planuri de dezvoltare sunt date peste cap.
Se invoca reducerea salariilor
Reducerea palierului de impozitare preferentiala pentru microintreprinderi poate sufoca foarte multe companii in primii ani de activitate, prin faptul ca le afecteaza profitabilitatea, fapt care atrage dupa sine inclusiv o scadere a investitiilor in acestea.
Efecte negative pot fi in lant, printre cele mai grave fiind reducerea salariilor si a beneficiilor pentru angajati, in efortul de a compensa cresterea costurilor fiscale”.
C) Reintroducerea companiilor de consultanta si de management in categoria microintreprinderilor
Potrivit notei de fundamentare, OUG 16/2022 exclude din randul microintreprinderilor companiile de consultanta si de management. Aceasta abordare nu tine cont de faptul ca piata serviciilor este una esentiala pentru dezvoltarea economica si pentru crearea de locuri de munca bine platite pe termen lung.
D) Eliminarea obligativitatii de a avea minim 1 angajat pentru incadrarea ca microintreprindere
Tinand cont de prevederea adoptata prin aceasi OUG 16/2022 care stipuleaza ca taxele si impozitele pe contractele de munca cu timp partial se calculeaza la nivelul salariului minim brut, rezulta ca orice antreprenor care doreste sa fie clasificat ca microintreprindere va trebui sa plateasca un minim de aproximativ 14.500 lei anual, potrivit initiatorilor. Se mai sustine ca acest lucru ii “leaga de glie” pe acei angajati care doresc sa-si incerce capacitatile antreprenoriale investind intr-un mic business in paralel cu munca.
“Pe scurt, obligarea microintreprinderilor de a avea minimum 1 angajat (cu taxele si impozitele platite la nivelul salariului minim pe economie cu norma intreaga) ingreuneaza povara financiara asupra acestora”.
E) Renuntarea la prevederea care limiteaza clasificarea ca microintreprindere, daca exista asociati care detin participatii semnificative la mai mult de 3 companii
Potrivit proiectului, in multe situatii din economia reala exista (sau este de dorit sa existe, ba chiar incurajat in statele dezvoltate) persoane care decid sa-si investeasca banii si in firme aflate la inceput de drum, fie direct, ca “angel investors”, fie prin asocieri in cadrul unor vehicule financiare de
tip venture capital/capital de risc.
Se precizeaza ca astfel de investitori investesc, de regula, in zeci de companii intr-un ciclu de investitie de 3-5 ani. In mod esential, asta inseamna ca reglementarea propusa de guvern va afecta majoritatea companiilor aflate la inceput de drum care primesc investitii in acest mod.
F) Reintroducerea deductibilitatii in calcularea impozitului pe veniturile obtinute din inchirieri (din cedarea folosintei bunurilor)
Eliminarea deductibilitatii cheltuielilor facute cu renovarea imobilelor inchiriate, pana la o suma forfetara de 40% din valoarea chiriei face ca in mod practic cota de impozitare practicata sa creasca de la 6% la 10%, se mai arata in expunerea de motive.
“Trebuie sa mentionam ca aceasta crestere considerabila a impozitelor aplicate in domeniul investitiilor imobiliare vine intr-un moment in care piata respectiva sufera de o scadere datorita situatiei economice generale. Or, a genera probleme intr-un domeniu cu o pondere considerabila in sfera economica, a induce socuri intr-un domeniu aflat deja sub presiunea inflatiei, a scaderii dramatice a puterii de cumparare a populatiei si a cresterilor dobanzilor, este un comportament riscant, prociclic din punct de vedere economic”.
G) Revenirea la sistemul anterior de impunere a contributiilor pentru CASS pe veniturile provenite din activitati independente, proprietate intelectuala, asocierea cu o persoana juridica, cedarea folosintei bunurilor, activitati agricole, silvicultura si piscicultura, venituri din investitii sau venituri din alte surse
Se mai arata ca in contextul dat, asezarea unor contributii suplimentare de 10% din veniturile brute incasate din activitati independente este factor disuadant, si nu unul care sa incurajeze participarea populatiei la circuitul economic prin alte modalitati decat acelea care presupun activitatea salarizata. O povara suplimentara pe veniturile pe care o persoana le poate realiza pe langa salariu limiteaza atractivitatea unor astfel de actiuni economice independente sau indeamna la cautarea unor modalitati de a eluda fiscalizarea acesteia.
Initiatorii precizeaza ca persoanele care obtin venituri de natura celor enumerate mai sus sunt in cea mai mare parte si salariate, ceea ce inseamna ca ele oricum platesc contributii sociale de sanatate. Potrivit notei de fundamentare, regimul anterior, care stabilea un cuantum de plat pentru veniturile care depdseau 12 salarii minime, este unul mult mai util, care pune in echilibru necesitatile sociale, dar si cele legate de stimularea muncii si a actiunii economice individuale, echitatea sociala si prosperitatea
personala.
*Cititi aici Nota de Fundamentare
*Cititi aici Proiectul de lege
