Banca Nationala a Romaniei explica motivul pentru care a scazut in 5 iulie 2024 rata dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie) la nivelul de 6,75 la suta pe an, de la 7,00 la suta pe an. 

In minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie se arata ca in ceea ce priveste perspectiva apropiata, membrii Consiliului au aratat ca, potrivit recentelor date si analize, rata anuala a inflatiei va continua sa scada in lunile urmatoare pe o traiectorie semnificativ mai joasa decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, care cobora la 4,9 la suta in decembrie 2024, la 3,5 la suta in ultima luna a anului 2025 si la 3,4 la suta la finele orizontului proiectiei. 
In aprecierea unanima a membrilor Consiliului, scaderea recenta si in perspectiva apropiata a ratei anuale a inflatiei pe o traiectorie semnificativ mai joasa decat cea anticipata anterior, dar si incertitudinile inca ridicate asociate evolutiilor pe orizontul mai indepartat de timp, justifica o reducere prudenta a ratei dobanzii de politica monetara. 
BNR arata ca masura vizeaza asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr‑o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile:
“S-a reiterat, in acest context, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare”. 

Crestere economica

In discutiile referitoare la perspectiva apropiata a pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au aratat ca noile evaluari indica cresteri trimestriale semnificative ale economiei in trimestrele II si III 2024, si mai solide decat s-a previzionat anterior, implicand o redresare progresiva a dinamicii anuale a PIB in acest interval, dupa scaderea semnificativa din primul trimestru.

Prezentam minuta BNR:

“In discutiile privind evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei si-a accelerat scaderea in primele doua luni ale trimestrului II 2024, coborand in mai sub nivelul prognozat, la 5,12 la suta, de la 6,61 la suta in martie, in principal ca urmare a ieftinirii substantiale a energiei, indeosebi a gazelor naturale, sub influenta modificarilor legislative aplicate incepand cu aprilie 2024, precum si pe fondul continuarii descresterii dinamicii preturilor alimentelor.
S-a observat ca rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa scada gradual in acest interval, asa cum s-a anticipat, reducandu-se la 6,3 la suta in mai, de la 7,1 la suta in martie, in conditiile in care ritmul dezinflatiei a incetinit si mai mult pe segmentul alimentelor procesate, dar s-a mentinut constant pe cel al marfurilor nealimentare si a accelerat usor in cazul serviciilor, ale caror dinamici anuale raman insa ridicate.
Din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au remarcat numarul mare de factori cu actiune divergenta ce au continuat sa afecteze comportamentul inflatiei de baza in acest interval. S-a convenit ca determinante au ramas efectele de baza dezinflationiste si corectiile descendente ale cotatiilor marfurilor, care au slabit insa ca influenta sau sunt in epuizare pe segmentul alimentelor procesate, dar se extind si devin mai evidente la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflatiei de baza. 
Acestora li s-au alaturat efectele scaderii dinamicii preturilor importurilor, precum si cele decurgand din reintrarea recenta pe un trend usor descendent a asteptarilor inflationiste pe termen scurt ale firmelor si consumatorilor. In sens contrar au actionat moderat noile majorari de costuri unitare cu forta de munca consemnate in primele luni ale anului curent, transferate, cel putin partial, asupra preturilor unor bunuri si servicii, inclusiv pe fondul unei cereri de consum robuste si in crestere puternica in aprilie, au subliniat membrii Consiliului.

Dinamica preturilor

In acest context a fost evocata din nou dinamica preturilor de productie din industrie pentru bunurile de consum, care a continuat sa-si incetineasca scaderea in aprilie-mai, inclusiv in conditiile reaccelerarii cresterii in termeni anuali a preturilor bunurilor de folosinta indelungata. Totodata, anticipatiile inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari au ramas la limita de sus a intervalului tintei in luna iunie, dupa o coborare marginala in mai, iar puterea de cumparare a consumatorilor a crescut sensibil in aprilie, corespunzator evolutiei dinamicii salariului net real, au semnalat membrii Consiliului.  
In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca activitatea economica s-a revigorat in trimestrul I 2024 mai putin decat s-a anticipat, crescand cu 0,4 la suta, dupa comprimarea cu 0,6 la suta in trimestrul IV 2023, astfel incat excedentul de cerere agregata a continuat probabil sa se restranga in acest interval, contrar asteptarilor.
In acelasi timp, avansul in termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ in primul trimestru al anului curent, la 0,1 la suta, de la 3,0 la suta in precedentele trei luni. S-a sesizat ca pierderea de ritm a fost provocata de aceasta data in principal de formarea bruta de capital fix, a carei dinamica anuala a inregistrat o scadere deosebit de ampla, de la nivelul de doua cifre foarte ridicat atins in trimestrul IV 2023, in timp ce consumul gospodariilor populatiei a continuat sa-si accelereze cresterea in raport cu perioada similara a anului trecut.

Evolutia exportului

S-a constatat, totodata, ca evolutia exportului net si-a marit influenta contractionista in trimestrul I 2024, pe fondul majorarii usoare a ecartului dintre variatia pozitiva a volumului importurilor de bunuri si servicii si cea, in continuare negativa, a volumului exporturilor. Deficitul balantei comerciale si-a mentinut insa constant ritmul de crestere, iar cel de cont curent si l-a redus considerabil fata de trimestrul precedent, data fiind si accelerarea puternica a cresterii excedentului balantei veniturilor secundare in acest interval, in principal pe seama intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.

Piata muncii

Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au discutat cele mai recente date si sondaje de specialitate, apreciind ca acestea confirma stoparea in trimestrul I 2024 a tendintei de detensionare a pietei, data fiind si mentinerea relativ constanta a ratei locurilor de munca vacante. In acelasi timp, s-a remarcat ca efectivul salariatilor din economie si-a reluat cresterea lunara in aprilie, intr-un ritm alert, iar rata somajului BIM s-a marit doar usor in aprilie-mai, pana la 5,4 la suta, dupa o coborare mai pronuntata in trimestrul I, ramanand sub nivelul mediu de 5,6 la suta inregistrat in ultimele doua trimestre ale anului precedent.
De asemenea, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp si-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar si in conditiile unei scaderi considerabile in iunie, iar deficitul de forta de munca raportat de companii a consemnat o noua crestere trimestriala.

Dinamica salariului mediu

Totodata, s-a observat ca dinamica anuala de doua cifre a salariului mediu brut nominal a continuat sa creasca in trimestrul I, iar in aprilie a ramas constanta. La randul ei, dinamica similara a costului salarial unitar si-a prelungit ascensiunea in primele trei luni ale anului pe ansamblul economiei si s-a mentinut la un nivel foarte inalt in industrie, iar scaderea abrupta a celei din urma in luna aprilie a fost cu precadere rezultanta unui efect de calendar. Evolutiile au fost considerate preocupante de catre membrii Consiliului din perspectiva potentialelor efecte exercitate asupra inflatiei viitoare, dar si asupra competitivitatii externe.
In acelasi timp, s-a convenit ca decalajele persistente dintre cererea si oferta de forta de munca de pe anumite segmente ale pietei, dar mai cu seama dinamica salariilor din sectorul public si majorarea salariului minim brut din luna iulie sunt de natura sa genereze presiuni suplimentare asupra salariilor si costurilor cu forta de munca din mediul privat in viitorul apropiat. I
Influente de sens opus ar putea totusi decurge din recenta accentuare a trendului descendent al ratei anuale a inflatiei si din dinamica inca scazuta a cererii externe, dar si din recursul in crestere la angajati extracomunitari, au reiterat unii membri ai Consiliului.

Dobanzile bancare

In discutiile privind conditiile financiare, membrii Consiliului au aratat ca principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au ramas cvasi-stabile in mai si au inregistrat mici scaderi ulterior, in timp ce rata medie a dobanzii la creditele noi a continuat sa se reduca consistent in aprilie si mai, desi mai modest decat in luna martie. Totodata, s-a observat ca randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendenta moderata la mijlocul trimestrului II, dar au urcat si au ramas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv in contextul fluctuatiei asteptarilor investitorilor privind perspectiva ratei dobanzii Fed, precum si al evenimentelor politice din Europa, de natura sa antreneze schimbari ale sentimentului pietei financiare internationale si ale perceptiei asupra riscului asociat regiunii.

Cursul leu-euro

In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro s-a mentinut in mai‑iunie pe palierul mai inalt pe care a revenit in a doua parte a lunii aprilie. In raport cu dolarul SUA, leul a recuperat in mai pierderea de valoare consemnata in luna precedenta, dar s-a depreciat din nou in iunie, pe fondul intaririi monedei americane pe pietele financiare internationale.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului raman ridicate, au sustinut membrii Consiliului, evocand deficitele gemene si incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscala, dar si actualele tensiuni geopolitice. In perspectiva apropiata, mai pronuntate ca influenta ar putea sa fie insa, atractivitatea relativa a plasamentelor in moneda nationala si actiunea unor factori sezonieri.
In acelasi timp, s-a observat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat s-a marit la 5,8 la suta in aprilie, dupa scaderea la 4,7 la suta in martie, iar in luna mai s-a situat la 5,7 la suta, in conditiile in care imprumuturile populatiei au continuat sa-si accelereze cresterea in acest interval, in principal pe seama creditului in lei pentru consum, al carui flux a atins in aprilie un varf istoric si s-a diminuat doar usor ulterior. In schimb, variatia anuala a creditului acordat societatilor nefinanciare si-a prelungit scaderea, sub influenta descresterii ritmului componentei in lei, contrabalansata in mica masura ca impact de majorarea dinamicii imprumuturilor in valuta ale sectorului. Pe acest fond, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a scazut la 68,8 la suta in mai, de la 68,9 la suta in martie 2024.
In ceea ce priveste perspectiva apropiata, membrii Consiliului au aratat ca, potrivit recentelor date si analize, rata anuala a inflatiei va continua sa scada in lunile urmatoare pe o traiectorie semnificativ mai joasa decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, care cobora la 4,9 la suta in decembrie 2024, la 3,5 la suta in ultima luna a anului 2025 si la 3,4 la suta la finele orizontului proiectiei.
S-a convenit ca descresterea va fi antrenata pe mai departe in principal de factorii pe partea ofertei, a caror actiune dezinflationista va ramane mai intensa in perspectiva apropiata decat s-a previzionat anterior, pe fondul influentelor decurgand din efecte de baza si din modificarile legislative in domeniul energiei aplicate incepand cu luna aprilie.
Acestea vor fi resimtite cu precadere pe segmentele energie, preturi administrate si combustibili, dar si la nivelul subcomponentelor marfuri nealimentare si servicii ale inflatiei de baza, si vor fi doar in mica masura compensate de inflexiunea anticipata a se produce in dinamica preturilor alimentelor, sub impactul unor efecte de baza nefavorabile si al tendintei de crestere a cotatiilor unor marfuri agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.

Pretul gazelor

Exista insa incertitudini insemnate in ceea ce priveste impactul exercitat in perspectiva asupra preturilor gazelor naturale si energiei electrice de modificarile legislative aplicate in aprilie, precum si in legatura cu evolutia viitoare a cotatiei titeiului si a altor materii prime, mai ales in contextul tensiunilor geopolitice, au apreciat membrii Consiliului.
Totodata, s-a observat ca din partea factorilor fundamentali sunt probabile presiuni inflationiste ceva mai intense pe orizontul apropiat de timp decat in prognoza precedenta, in conditiile in care, dupa restrangerea neasteptata din trimestrul I 2024, excedentul de cerere agregata este asteptat sa se mareasca in urmatoarele doua trimestre usor peste valorile previzionate anterior, iar dinamica anuala a costurilor salariale unitare se prefigureaza a ramane la un nivel de doua cifre foarte inalt. Efecte dezinflationiste tot mai evidente sunt insa de asteptat pe acest orizont de timp din decelerarea cresterii preturilor importurilor si din ajustarea descendenta graduala a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, au subliniat mai multi membri ai Consiliului.

Analiza pe PIB

In discutiile referitoare la perspectiva apropiata a pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au aratat ca noile evaluari indica cresteri trimestriale semnificative ale economiei in trimestrele II si III 2024, si mai solide decat s-a previzionat anterior, implicand o redresare progresiva a dinamicii anuale a PIB in acest interval, dupa scaderea semnificativa din primul trimestru.
S-a observat ca, potrivit indicatorilor cu frecventa ridicata, consumul privat a continuat sa sustina consistent cresterea in termeni anuali a economiei in trimestrul II, iar un aport marit este posibil din partea formarii brute de capital fix, in principal pe seama activitatii din constructii. In cazul exportului net, se contureaza insa o noua crestere a impactului contractionist, in conditiile in care dinamica anuala a importurilor de bunuri si servicii si-a majorat semnificativ ecartul fata de cea a exporturilor in luna aprilie, inregistrand un salt relativ mai amplu in teritoriul pozitiv. Pe acest fond, deficitul comercial si-a accelerat considerabil cresterea anuala, iar cel de cont curent s-a dublat in raport cu perioada similara a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorarii pronuntate a balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare, au semnalat in mai multe randuri membrii Consiliului.
Membrii Consiliului au evidentiat incertitudinile si riscurile crescute ce decurg din conduita politicii fiscale si a celei de venituri in 2024, pe fondul executiei bugetare din primele cinci luni ale anului, precum si al dinamicii salariilor din sectorul public si al impactului integral al noii legi a pensiilor. Au fost evocate insa si riscurile mari asociate conduitei acestor politici pe un orizont mai indepartat de timp, in contextul masurilor fiscale si bugetare ce ar putea fi implementate in scopul realizarii corectiei fiscale si al pozitionarii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescatoare sustenabila si compatibila cu cerintele procedurii de deficit excesiv si cu conditionalitatile atasate altor acorduri incheiate cu CE.

Atragerea de fonduri europene

In acelasi timp, s-a aratat ca incertitudini si riscuri la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza in continuare si razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice din Europa.
Inclusiv din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au subliniat din nou importanta mentinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene si cerinta utilizarii eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, considerate a fi esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice.
In aprecierea unanima a membrilor Consiliului, scaderea recenta si in perspectiva apropiata a ratei anuale a inflatiei pe o traiectorie semnificativ mai joasa decat cea anticipata anterior, dar si incertitudinile inca ridicate asociate evolutiilorpe orizontul mai indepartat de timp, justifica o reducere prudenta a ratei dobanzii de politica monetara. Masura vizeaza asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr‑o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.
S-a reiterat, in acest context, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare.

Dobanda cheie, redusa

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,75 la suta, de la 7,00 la suta; totodata, a hotarat reducerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la suta, de la 8,00 la suta, si scaderea ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 5,75 la suta, de la 6,00 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”.