MAJORAREA PENSIILOR – Iata motivarea CCR la sesizarea Guvernului (Document)
Lumea Banilor prezinta Decizia 1/2021 a Curtii Constitutionale privind solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative si stabilirea unor masuri bugetare, obiectie formulata de Guvernul Romaniei. Este vorba si despre majorarea punctului de pensie cu 40%.
In ceea ce priveste abrogarea expresa a art.42 si art.43 din Ordonanta de urgenta nr.135/2020, se arata ca autorii amendamentelor sustin ca masura legislativa se impune pentru respectarea calendarului majorarii punctului de pensie, respectiv pentru majorarea salariilor de baza stabilite pentru personalul din invatamant.
Cele doua abrogari prevazute la art.I pct.8 si pct.9 din legea dedusa controlului de constitutionalitate au drept efect declarativ introducerea unor solutii legislative potrivit carora majorarea punctului de pensie la 1.775 lei (o crestere cu aproximativ 40%) se realiza de la 1 septembrie 2020, iar personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere si de indrumare si control din unitatile de invatamant beneficiaza incepand cu 1 septembrie 2020 de salariile de baza prevazute de lege pentru anul 2022.
Or, a sustinut Guvernul Romaniei, aspectele invocate in sustinerea amendamentelor nu pot fi calificate drept motive pentru admitere, intrucat acestea nu raspund initiativei Guvernului de a pastra dorinta legiuitorului primar de a stabili un calendar modificat de aplicare a prevederilor legale corelat cu incadrarea in limitele stabilite de principiul responsabilitatii fiscal-bugetare, nu sunt insotite de elemente concrete si solide care sa justifice in contextul pandemic acordarea majorarilor la nivelul prevazut de lege.
Totodata, lipsa de claritate, de previzibilitate a legii si insecuritatea juridica reies si din modul in care legiuitorul primar a inteles sa nu concilieze masura abrogarii art.42 si art.43 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020, cu consecinta directa a cresterii cheltuielilor bugetare.
Reclamatia Guvernului
S-a mai sustinut ca abrogarea art.42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020 genereaza neclaritate, lipsind norma vizata de concizie si coerenta, ceea ce contravine art.1 alin.(5) din Constitutie, intrucat permite interpretarea ca art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.129/2019 fie este repus in vigoare in continutul normativ anterior modificarii survenite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020, fie este inlaturat complet de la aplicare, ceea ce echivaleaza cu imposibilitatea acordarii unei majorari a punctului de pensie odata cu intrarea in vigoarea a legii criticate.
De asemenea, aceasta interventie legislativa paralizeaza si lipseste de efecte atat vointa legiuitorului, cat si pe cea a initiatorului actului normativ supus adoptarii Parlamentului, intrucat simpla abrogare a art.42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020, neinsotita de norme tranzitorii, fie conduce la imposibilitatea aplicarii - sub imperiul legii criticate - a oricarei majorari a punctului de pensie, atat la nivelul prevazut prin Legea nr.127/2019, cat si la nivelul prevazut prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020, fie, prin consecintele ei, plaseaza norma in retroactivitate.
Guvernul a mai arata ca odata cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.135/2020 (18 august 2020), art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.127/2019 a fost modificat si, ca efect al acestei interventii legislative, noua valoare a punctului de pensie s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020.
S-a sustinut ca abrogarea prin lege a art.42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020 nu are insa efectul reintrarii de 3 jure in vigoare a normei in forma anterioara modificarii prin ordonanta de urgenta, intrucat aceasta din urma nu mai exista in materialitatea sa.
"Infrangerea vointei legiuitorului"
Se arata ca interpretarea potrivit careia prin abrogarea art.42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020 se repun in vigoare dispozitiile art.86 alin.(2) lit.b) in forma prevazuta prin Legea nr.127/2019 conduce implicit si la retroactivitatea legii criticate, intrucat, in absenta unor dispozitii tranzitorii, o asemenea consecinta ar echivala cu aplicarea legii criticate anterior intrarii acesteia in vigoare.
O asemenea interpretare ar echivala si cu infrangerea vointei legiuitorului, care, prin aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.135/2020, s-a manifestat in sensul ca intre perioada intrarii in vigoare a acesteia si pana la aprobarea prin lege a acesteia sa se mentina nivelul punctului de pensie in cuantumul prevazut prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020.
Or, prin aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.135/2020 cu modificari si completari, corelativ cu abrogarea art.42 din acest normativ, nu se poate stabili cu certitudine daca valoarea punctului de pensie va mai fi majorata ori daca, prin efectul abrogarii, va deveni aplicabila dispozitia art.86 alin.(1) lit.b), in forma anterioara modificarii sale prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020, respectiv stabilirea punctului de pensie incepand cu data de 1 septembrie 2020 la valoarea de 1.775 lei.
Decizia CCR
Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.I pct.8 si 9 din Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative si stabilirea unor masuri bugetare sunt neconstitutionale.
In motivarea solutiei de admitere, Curtea a retinut, in esenta, urmatoarele:
– art.I pct.8 din legea criticata abroga art.42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020 [care prevede o valoare a punctului de pensie de 1442 lei], ceea ce nu inseamna, insa, o repunere in vigoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.127/2019, in forma sa initiala [care prevedea o valoare a punctului de pensie de 1775 lei].
Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-ar fi creat un vid legislativ in privinta valorii punctului de pensie. Abrogarea pura si simpla a art.42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020, fara indicarea valorii punctului de pensie prin modificarea corespunzatoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.127/2019, ar fi generat o incertitudine juridica in privinta existentei normative chiar a valorii punctului de pensie, ceea ce este contrar art.1 alin.(5), in componenta sa privind securitatea juridica, raportat la art.47 alin.(2) din Constitutie.
Asadar, CCR arata ca viciul de neconstitutionalitate constatat de Curte priveste exclusiv Legea de aprobare a O.U.G. nr.135/2020, si nu ordonanta.
CCR mai precizeaza ca in cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenta de a infirma/confirma, in termeni clari si neechivoci,
Iata pasaje din decizia CCR, pe care o atasam integral la finalul articolului:
"Curtea retine ca prevederile art.I pct.8 si 9 din legea analizata incalca art.1 alin.(5) din Constitutie, intrucat, prin abrogarea art.42 si art.43 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020, determina o stare de insecuritate juridica, neputandu-se determina daca de la intrarea in vigoare a legii, pe de o parte, se mentine modul de calcul al pensiilor prin recurgerea la valoarea unui punct de pensie, punct a carui valoare nu mai exista din punct de vedere normativ, iar, pe de alta parte, care va fi modul de crestere a salariilor personalului didactic.
Cu privire la primul aspect antamat, si anume modificarile legislative operate asupra valorii punctului de pensie, Curtea retine ca, din succesiunea actelor normative adoptate, Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.563 din 9 iulie 2019, a stabilit initial ca, la data de 1 septembrie 2020, valoarea punctului de pensie este de 1775 lei.
Ulterior, art.42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020, pentru aceeasi data de referinta, a stabilit o alta valoare a acestuia, si anume 1442 lei. Abrogarea pura si simpla prin legea criticata a art.42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020 nu repune in vigoare textul initial din Legea nr.127/2019, ci creeaza, in realitate, un vid legislativ.
Potrivit art.59 alin.(1) si art.64 alin.(3) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, 'Modificarea unui act normativ consta in schimbarea expresa a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia si in redarea lor intr-o noua formulare', respectiv '(3) Abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial. Fac exceptie prevederile din ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin lege de catre Parlament'.
Nu repune in vigoare norma juridica supusa modificari
Prin urmare, numai daca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.135/2020 ar fi fost respinsa, ar fi reintrat in vigoare dispozitia de stabilire a punctului de pensie la 1775 lei. Ordonanta de urgenta fiind insa aprobata, dispozitia de abrogare din cuprinsul legii de aprobare referitoare la un text din cuprinsul ordonantei de urgenta care modifica o norma juridica din actul de baza nu repune in vigoare aceasta din urma norma juridica in redactarea anterioara modificarii realizate prin ordonanta de urgenta.
Cu alte cuvinte, abrogarea modificarii nu repune in vigoare norma juridica supusa modificarii in redactarea sa anterioara acesteia.
Rezulta o situatie paradoxala, in sensul ca solutia normativa aleasa pentru concretizarea intentiei autorilor amendamentului/ Parlamentului nu poate produce efectele juridice avute in vedere de acestia tocmai din cauza modului defectuos de redactare a textului normativ.
Din contra, produce efecte juridice distonante securitatii juridice, intrucat, abrogandu-se chiar prevederea legala care stabilea punctul de pensie la 1442 lei, se pune problema eliminarii din fondul activ al legislatiei a insasi solutiei legislative care reglementeaza valoarea punctului de pensie. Astfel, ar rezulta ca, in urma adoptarii legii, nu ar mai exista o valoare a punctului de pensie, cel putin pana la data de 1 septembrie 2021, cand valoarea acestuia ar deveni 1875 lei, ci pur si simplu valori concrete ale pensiilor aflate in plata.
S-ar pune problema modului in care s-ar calcula pensiile in ipoteza deschiderii dreptului la pensie ulterior intrarii in vigoare a legii criticate; astfel, acestea nu ar putea fi calculate tocmai pentru ca nu exista reglementata o valoare a punctului de pensie pentru o perioada de timp ce se va incheia la 31 august 2021.
Prin urmare, validandu-se prin aprobare solutia legislativa de diminuare a punctului de pensie pe perioada de actiune a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.135/2020, nu este posibila reactivarea de drept a normei din actul de baza in forma anterioara modificarii .
In cauza, datorita modului defectuos de legiferare, s-a creat o incertitudine juridica in privinta existentei normative a valorii punctului de pensie, ceea ce afecteaza insusi dreptul la pensie consacrat de art.47 alin.(2) din Constitutie. Desigur, tine de optiunea legislativa exclusiva a Parlamentului stabilirea valorii concrete a punctului de pensie, insa acesta nu are indreptatirea, in niciun caz, sa omita mentionarea valorii acestuia in conditiile in care insusi calculul pensiei se face prin raportare la valoarea unui punct de pensie. Este un element esential al intregului sistem de pensii, fara de care acesta nu ar putea functiona.
Stabilirea valorii sale nu este doar o chestiune tehnica, ci elementul financiar central al intregului sistem de pensii publice bazat pe principiul contributivitatii. De aceea, in situatia data, din cauza modului de reglementare, nu este stabilita nicio valoare a punctului de pensie pana la 1 septembrie 2021, ceea ce este inadmisibil prin perspectiva securitatii juridice in materie de pensii. Prin urmare, art.I pct.8 din legea criticata incalca art.1 alin.(5) prin raportare la art.47 alin.(2) din Constitutie".
