MAGISTRATILOR LE-AR PUTEA FI DECONTATE RATELE LA CASA – Proiect de lege initiat de zeci de deputati PNL (Documente)

Judecatorii si procurorii ar putea beneficia din partea statului de decontarea si a ratelor pentru achizitionarea unei locuinte, in plus fata de decontarea chiriei.

Proiectul de lege in acest sens a fost depus la Senat in 20 aprilie 2022 de catre 21 de deputati PNL si unul de la UDMR (vezi facsimil 1).

Mai exact, initiativa de act normativ urmareste ca in OUG nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, dupa art. 23 alin. 1 (care reglementeaza decontarea chiriilor) sa adauge alineatele 1/1, 1/2 si 1/3 (care sa reglementeze decontarea ratelor pentru case sau apartamente).

Totusi, este de precizat ca magistratul nu poate primi simultan decontarea chiriei si decontarea ratei. De asemenea, rata este decontata pentru o singura locuinta.

Initiativa legislativa nu se bazeaza doar pe ideea unei mai bune sprijiniri a magistratilor, ci are in vedere si economisirea unor bani la nivelul Ministerului Justitiei – bani pe care in prezent MJ ii aloca pentru chiriile judecatorilor si procurorilor inclusiv dupa pensionarea acestora.

In plus, initiatorii argumenteaza ca astfel vor fi fidelizati judecatorii si procurorii si vor fi incurajati sa ramana nu doar in sistem, ci si sa nu se mai mute de la o instanta la alta sau de la un parchet la altul. Altfel spus: va creste gradul de stabilitate in sistem.

Redam proiectul de lege (vezi facsimil 2):

„(1/1) Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti care indeplinesc conditiile de acordare a compensatiei lunare pentru chirie, potrivit alin.(1) si (2), care contracteaza un credit ipotecar / imobiliar destinat achizitionarii unei locuinte beneficiaza de compensatia lunara pentru chirie, pe o perioada ce nu poate depasi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fractiuni din rata aferenta creditului. In aceasta situatie, compensatia lunara pentru chirie se acorda in cuantumul prevazut la alin.(2), dar nu poate depasi rata lunara platita pentru creditul ipotecar / imobiliar.

(1/2) In situatia prevazuta la alin. (1/1), compensatia lunara pentru chirie se acorda pentru o singura locuinta achizitionata pe timpul carierei. Compensatia lunara pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situatia prevazuta la alin.(1) si pentru situatia prevazuta la alin. (1/1), caz in care judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti opteaza pentru una dintre aceste situatii.

(13) Pentru persoanele prevazute la alin. (1/1), sumele pot fl justificate cu un contract de vanzare-cumparare cu plata in rate a unei locuinte”.

Iata actuala forma a art. 22 si 23 din Ordonanta de Urgenta nr. 27/2006:

„Articolul 22

Judecatorii, procurorii si personalul asimilat acestora, precum si magistratii-asistenti au dreptul la atribuirea unei locuinte de serviciu daca, in localitatea unde isi desfasoara activitatea, acestia, sotul/sotia sau copiii aflati in intretinerea lor nu beneficiaza de locuinta proprietate personala ori nu li s-a atribuit locuinta de catre autoritatile administratiei publice locale.

Articolul 23

(1) Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti, carora nu li s-a acordat locuinta de serviciu de catre ordonatorii principali de credite, au dreptul, in conditiile art. 22, la compensarea diferentei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinta de serviciu, potrivit legii, si chiria platita pe baza unui contract de inchiriere incheiat in conditiile legii. Acest drept nu are caracter salarial si nu se impoziteaza. Compensarea nu se acorda in cazul in care contractul de inchiriere este incheiat cu rude de gradul I sau II. In situatii exceptionale, determinate de inexistenta unui fond locativ adecvat in localitatea unde isi desfasoara activitatea, contractul de inchiriere poate avea ca obiect o locuinta situata in alta localitate din circumscriptia aceleiasi curti de apel.

(2) Plafonul in limita caruia se poate deconta chiria in conditiile alin. (1) se stabileste anual, pe localitati, potrivit limitei bugetului alocat in acest scop in legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justitiei, al presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie.

(3) Au dreptul la locuinta de serviciu potrivit art. 22 sau, dupa caz, la compensarea chiriei in conditiile alin. (1) si (2) si cei delegati, detasati sau transferati in alta localitate decat cea de domiciliu, daca ei, sotul/sotia sau copiii aflati in intretinerea lor nu au in proprietate o locuinta in localitatea in care sunt delegati, detasati sau transferati. In acest caz, personalul delegat sau detasat nu mai beneficiaza de dreptul prevazut la art. 13 alin. (1) lit. b).

(4) Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti, care nu beneficiaza de locuinta proprietate personala ori carora nu li s-a acordat locuinta de serviciu in conditiile art. 22 sau compensarea chiriei in conditiile alin. (1), in localitatea in care isi desfasoara activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport intre localitatea in care isi au domiciliul sau resedinta si localitatea unde se afla sediul unitatii. In situatia in care deplasarea se face cu autoturismul, acestia beneficiaza de decontarea contravalorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, pentru perioada in care au lucrat efectiv.

(5) Locuintele de serviciu nu pot fi vandute judecatorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora si nici altor categorii de personal din sistemul justitiei.

(6) Daca judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti, inclusiv sotul/sotia acestora sau copiii aflati in intretinerea lor, au instrainat o locuinta proprietate personala dupa data numirii in functie in localitatea in care solicita drepturile prevazute la alin. (1)-(3) si la art. 22, nu mai beneficiaza de aceste drepturi.

(7) In cazul pensionarii, titularul contractului de inchiriere si sotul ori sotia acestuia isi pastreaza drepturile locative pe tot parcursul vietii”.

Prezentam expunerea de motive (vezi facsimil 3):

„Justitia reprezinta o institutie fundamentala a statului roman care actioneaza in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor. Judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin intreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesionala continua.

In desfasurarea acestei activitati, magistratii trebuie sa respecte incompatibilitatile stabilite prin statut si codul deontologic, respectiv functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar fiind incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din mvatamantul superior, asa cum acestea sunt definite de legislatia in vigoare. In indeplinirea acestei functii, magistratii trebuie sa aiba un grad de pregatire profesionala ridicat si, in acelasi timp, sa accepte riscurile inerente si conditionarile acestei profesii, intre care incompatibilitatile cu orice alte activitati aducatoare de venituri, in afara celor didactice.

Avand in vedere toate acestea, este necesar sa existe un echilibru corect intre drepturile si obligatiile acestei categorii profesionale.

Independenta justitiei presupune si asigurarea tuturor conditiilor necesare magistratilor pentru ca acestia sa-si poata desfasura activitatea la cel mai ridicat grad de profesionalism si independenta. Acordarea unor facilitati pentru magistrati si familiile acestora constituie una dintre formele de garantare a exercitarii profesiei in mod independent si la un nivel corespunzator asteptarilor societatii.

Pentru realizarea acestor deziderate, prin OUG nr. 27/2006 s-a stabilit, la art.23, acordarea fie a unei locuinte de serviciu, fie compensarea diferentei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinta de serviciu, potrivit legii, si chiria platita pe baza unui contract de inchiriere incheiat in conditiile legii. In baza acestui articol, Ministerul Justitiei aloca sume considerabile de bani, avand in vedere ca numarul locuintelor de serviciu este limitat comparativ cu persoanele care se incadreaza in prevederile legii. Mai mult decat atat, in ultimii ani, Ministerul Justitiei nu a mai investit fonduri pentru cumpararea de locuinte noi care sa poata fi utilizate drept locuinte de serviciu.

Se observa ca lunar se acorda sume magistratilor pentru decontarea chiriilor, cu toate ca acest drept ar putea fi valorificat maxim intr-un mod mult mai util pentru acestia.

Avand in vedere realitatile societatii actuale, precum deficitul major de personal din unele instante si parchete, la momentul actual este necesara instituirea unor prevederi legale care sa asigure loializarea magistratilor. Prin prezenta initiativa legislativa dorim sa propunem ca suma acordata cu titlu de chirie magistratilor sa poata fi folosita de catre acestia si pentru achitarea unei rate sau parti din rate pe care o platesc pentru achizitionarea unui locuinte.

Avand in vedere ca deja magistratii au asigurat beneficiul chiriei, faptul ca in locul compensatiei lunare pentru chirie se poate opta pentru plata ratei bancare sau a unei parti din aceasta nu implica un efort bugetar suplimentar pentru institutiile angajatoare. Aceasta facilitate ar constitui un ajutor extrem de util magistratilor si o masura importanta in vederea loializarii acestora fata de instantele / parchetele unde isi desfasoara activitatea, crescand stabilitatea in exercitarea functiei in localitatea unde vor dobandi locuinta.

Prin aceasta masura, care nu presupune fonduri bugetare suplimentare, statul vine in sprijinul magistratilor pentru ca acestia sa dobandeasca o locuinta proprie, spre deosebire de situatia actuala, in care fondurile folosite pentru plata chiriilor ajung in contul unor persoane din afara sistemului. De asemenea, fata de situatia actuala, in care decontarea chiriilor si asigurarea locuintei de serviciu nu este limitata in timp, magistratul si familia sa beneficiind de aceasta si dupa iesirea la pensie, plata ratelor aferente unui contract de credit pentru achizitionarea locuintei este limitata doar la durata creditului, rezultand astfel si o economie bugetara.

Mai mult decat atat, aceasta facilitate a fost acordata si politistilor si cadrelor militare, fiind modificata Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului si Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, stabilindu-se ca politistii si cadrele militare care indeplinesc conditiile de acordare a compensatiei lunare pentru chirie si care contracteaza un credit ipotecar / imobiliar destinat achizitionarii unei locuinte beneficiaza de compensatia lunara pentru chirie, pe o perioada ce nu poate depasi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fractiuni din rata aferenta creditului”.