Aviz negativ din partea Consiliului Economic si Fiscal cu privire la pachetul de masuri fiscale pe care Guvernul vrea sa-l asume in Parlament (click aici si aici pentru a citi mai multe).

Potrivit CES, masurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingatoare. Guvernul si-a propus sa colecteze 100 de miliarde de lei (85%) din mediul privat si doar 16 miliarde de lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice, or, acest dezechilibru trebuie ajustat. Se arata ca acoperirea deficitului bugetar prin masuri de crestere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit in trecut ca au avut un efect contrar, fiind foarte probabil ca, in urma acestor masuri, veniturile la buget sa scada, in loc sa creasca.

Statul, incapabil sa combata evaziunea

Cresterea fiscalitatii stimuleaza tendintele evazioniste, iar autoritatile statului s-au dovedit pana in prezent incapabile sa tina sub control fenomenele evaziunii si muncii la negru.

Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate si stabilitate pentru o dezvoltare economica sanatoasa, arata institutia condusa de Bogdan Simion.

CES mai sustine ca testrictiile referitoare la facilitatile acordate IMM-urilor sunt nejustificate. Iar Guvernul nu tine cont de trasaturile specifice acestei categorii de agenti economici, iar premisa de la care porneste fundamentarea cresterii impozitului pe cifra de afaceri are la baza o ipotetica rata a profitului de 12,5% care s-ar realiza in medie in sectorul IMM-urilor:

"In contextul in care tara noastra inregistreaza o rata foarte mica de colectare a taxelor, statul trebuie sa ia masurile necesare pentru imbunatitirea modului de colectare, avand in vedere ca statul colecteaza la bugetul de stat venituri in valoare de 26% din PIB, fata de o medie europeana de peste 40% din PIB, asa cum arata datele publicate de Eurostat. In aceste conditii, supraimpozitarea microintreprinderilor va impovara microintreprinderile care platesc si nu le va afecta

pe cele care practica evaziunea fiscala”.

Impozitarea pe cifra de afaceri

Ingrijorarea Consiliului Economic si Social: pentru unele sectoare va fi o lovitura foarte grea (retail, energie, automotive), iar, in cazul altora, va crea distorsiuni majore. Va scadea competitivitatea exporturilor si se va transfera in pret ca un TVA. Taxa pe cifra de afaceri, inclusiv in sistemul financiar, nu este limitata in timp, astfel, incet, incet, se va transforma intr-o taxa permanenta:

„Acest fapt nu este unul normal, si trebuie avut in vedere ca va aduce dupa sine o crestere a preturilor sau a costurilor de finantare. Mai mult, in multe situatii modelul propus va duce la o dubla taxare, asa cum va in fi cazul, spre exemplu, societatilor de furnizare de energie”.

Reducerea facilitatilor din IT

Potrivit CES, restrictionarea/ reducerea facilitatilor din domeniile considerate anterior de catre Guvernul Romaniei ca fiind sector prioritar, respectiv sectoarele IT, constructii, agricultura si industria alimentara sunt nejustificate si sunt de natura sa scada competitivitatea si atractivitatea pentru investitori a acestor domenii, si sa accentueze criza de resurse

umane, sa stimuleze fenomenele muncii nedeclarate, evaziunea fiscala si concurenta neloiala:

"Totodata, veniturile nete ale celor care in prezent lucreaza cu forme legale in aceste sectoare economice vor fi diminuate in urma reducerii facilitatilor fiscale. Prin eliminarea scutirilor, forta de munca din Romania va fi atrasa de piata de munca din alte state ale Uniunii Europene”.

Proiectul

Ministerul de Finante condus de Marcel Bolos a pus recent in dezbatere publica proiectul privind unele masuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung. 

Potrivit proiectului, contribuabilii, cu unele exceptii, care inregistreaza in anul precedent o cifra de afaceri de peste 50.000.000 euro, si care in anul de calcul determina un impozit pe profit, cumulat de la inceputul anului fiscal/anului fiscal modificat pana la sfarsitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decat impozitul minim pe cifra de afaceri, sunt obligati la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.

S-a decis si modul de impozitare a microintreprinderilor, dar si al bancilor. Se elimina si unele facilitati din constructii si industria alimentara.

Iata principalele prevederi:

-institutiile de credit – persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit – persoane juridice straine datoreaza suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.

Cifra de afaceri cuprinde:

a) venituri din dobanzi;

b) venituri din dividende;

c) venituri din taxe si comisioane;

d) castiguri (pierderi) din derecunoasterea activelor si datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere, net;

e) castiguri sau pierderi aferente activelor si datoriilor financiare detinute in vederea tranzactionarii, net;

f) castiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzactionarii, evaluate obligatoriu la valoarea justa prin profit sau pierdere, net;

g) castiguri sau pierderi aferente activelor si datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere, net;

h) castiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;

i) diferente de curs de schimb (castig sau pierdere), net;

j) castiguri sau pierderi din derecunoasterea activelor nefinanciare, net;

k) alte venituri din exploatare.

Microintreprinderile

-Cotele de impozitare pe veniturile microintreprinderilor sunt:

a) 1%, pentru microintreprinderile care realizeaza venituri care nu depasesc 60.000 euro inclusiv;

b) 3%, pentru microintreprinderile care:

1. realizeaza venituri peste 60.000 euro; sau

2. desfasoara activitati, principale sau secundare, corespunzatoare codurilor CAEN: 5821 – Activitati de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activitati de editare a altor produse software, 6201 – Activitati de realizare a soft-ului la comanda (software orientat client), 6209 – Alte activitati de servicii privind 7 tehnologia informatiei, 5510 – Hoteluri si alte facilitati de cazare similare, 5520 – Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentatie n.c.a., 5630 – Baruri si alte activitati de servire a bauturilor, 6910 – Activitati juridice – numai pentru societatile profesionale cu personalitate juridica, constituite de avocati potrivit legii, 8621 – Activitati de asistenta medicala generala, 8622 – Activitati de asistenta medicala specializata, 8623 – Activitati de asistenta stomatologica, 8690 – Alte activitati referitoare la sanatatea umana”.

-O alta prevedere, scutirea de impozit pe venit se aplica la un singur angajator/platitor, pentru veniturile brute lunare de pana la 10.000 lei inclusiv obtinute din salarii si asimilate salariilor realizate de persoana fizica.

Revizuirea facilitatilor fiscale

-Se propune revizuirea reglementarii privind acordarea facilitatilor fiscale pentru sectorul constructii, precum si in sectorul agricol si in industria alimentara, in sensul restrangerii aplicarii facilitatilor fiscale pentru un singur contract individual de munca, cu norma intreaga sau cu timp partial, la nivel de angajat, la un singur angajator/platitor de venit, pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor de pana la 10.000 lei inclusiv.

In cazul existentei mai multor raporturi juridice care genereaza venituri din salarii si asimilate salariilor, la unul sau mai multi angajatori/platitori de venituri, persoana fizica opteaza pentru acordarea scutirii pentru un singur contract individual de munca, la un singur angajator/platitor, pe baza declaratiei pe propria raspundere.

Revizuirea conditiilor de acordare a facilitatilor fiscale, in sensul restrangerii aplicarii acestora unui singur contract de munca, la nivel de angajat, are in vedere faptul ca se constata o majorare a numarului de contracte de munca in domeniile pentru care se aplica facilitatile fiscale, ca urmare a divizarii contractelor in baza carora venitul brut aferent depaseste nivelul plafonului netaxabil de 10.000 lei, in mai multe contracte de munca din venitul brut lunar ce depaseste 10.000 lei nu beneficiaza de facilitati fiscale.

-Se propune eliminarea exceptarii de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate de persoanele fizice pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate in baza contractelor individuale de munca incheiate cu angajatori care desfasoara activitati in sectorul constructii, sectorul agricol, sau in industria alimentara si se incadreaza in conditiile pentru acordarea facilitatilor.

*Cititi aici avizul CES