LIBERALIZAREA PIETEI DE ENERGIE – BNR anunta efectele
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei condusa de Mugur Isarescu anunta ca rata anuala a inflatiei a scazut in luna martie 2021 ceva mai putin decat s-a anticipat, la 3,05 la suta, de la 3,16 la suta in februarie, dar a crescut considerabil fata de nivelul din decembrie 2020, de 2,06 la suta, sub impactul tranzitoriu al liberalizarii pietei energiei electrice pentru consumatorii casnici si ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul ascensiunii cotatiei petrolului. Potrivit BNR, acestea au fost doar partial contrabalansate de influentele dezinflationiste venite de pe segmentele LFO si produse din tutun, precum si din decelerarea inflatiei de baza.
Banca Centrala anunta ca rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa descreasca conform asteptarilor in trimestrul I, coborand la 2,8 la suta in martie, de la 3,3 la suta in decembrie 2020, in principal pe seama efectelor de baza dezinflationiste asociate evolutiei preturilor unor produse alimentare procesate.
Presiuni usoare in sens descendent au venit si de pe segmentul serviciilor, atribuibile insa prioritar temperarii deprecierii in termeni anuali a leului in raport cu euro, in timp ce subcomponenta marfurilor nealimentare a generat mici efecte de sens opus, decurgand probabil din cererea solida de asemenea bunuri, dar si din perturbari pe partea ofertei si din costuri asociate pandemiei si masurilor de prevenire a raspandirii infectiei cu coronavirus.
Inflatia
Potrivit BNR, s-a apreciat, in acest context, ca influentele deficitului de cerere agregata continua sa fie slab perceptibile la nivelul inflatiei de baza, inclusiv in conditiile in care dinamica acesteia mai poarta amprenta presiunilor inflationiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, iar anticipatiile inflationiste pe termen scurt au crescut vizibil in primele luni din acest an. Relevante au fost considerate si cresterea inca robusta a venitului disponibil real al populatiei in perioada recenta, dar mai ales ascensiunea dinamicii anuale a preturilor de productie din industrie pentru piata interna pe segmentul bunurilor de consum, mai pronuntata in cazul celor de folosinta indelungata:
“In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au remarcat ca cea de-a doua varianta provizorie a datelor statistice reconfirma cresterea cu 4,8 la suta a economiei in trimestrul IV 2020 si atenuarea declinului sau in termeni anuali la -1,4 la suta, de la -5,6 la suta in trimestrul III, si ca acestea implica resorbirea intr-o proportie foarte ridicata a deficitului de cerere agregata la finele anului trecut, chiar usor superioara celei estimate anterior.
In structura determinantilor redresarii au aparut insa schimbari, au sesizat unii membri ai Consiliului, relevante fiind contributia majoritara marita a variatiei stocurilor, precum si aportul marginal pozitiv adus de consumul administratiei publice, in locul celui negativ notabil indicat de datele precedente. In schimb, impactul pozitiv exercitat de formarea bruta de capital fix asupra dinamicii PIB a fost in scadere fata de trimestrul III, desi dinamica anuala a acesteia s-a marit usor; totodata, influentele consumului gospodariilor populatiei au fost ceva mai nefavorabile, in conditiile reaccentuarii mai pronuntate a contractiei cumpararilor, dar aproape exclusiv pe seama serviciilor, si contrabalansata in mare masura, ca impact, de cresterea ampla consemnata de alte subcomponente.
Deficitul de cont curent
Pe ansamblu, contributia singulara a cererii interne la redresarea economica din trimestrul IV 2020 a fost mai consistenta decat se estimase anterior, au observat membrii Consiliului, in timp ce aportul negativ al exportului net a crescut mai mult, in conditiile inrautatirii mai pronuntate a ecartului dintre dinamica crescatoare a importurilor si cea a exporturilor de bunuri si servicii, ce a antrenat si o reamplificare a deficitului balantei comerciale in raport cu aceeasi perioada a anului trecut. Pe acest fond, dar si ca urmare a accentuarii deteriorarii balantei veniturilor primare, deficitul de cont curent si-a marit substantial avansul in termeni anuali, in pofida cresterii intrarilor de fonduri europene de natura contului curent. Ponderea acestuia in PIB a crescut astfel la 5,2 la suta in 2020, de la 4,9 la suta in 2019 - evolutie ingrijoratoare, inclusiv datorita caracterului sau unic in regiune in contextul crizei pandemice, si atribuibila in buna masura unor cauze structurale cronicizate.
In ceea ce priveste perspectiva apropiata, s-a convenit ca activitatea economica va continua probabil sa se redreseze in primul semestru al anului curent, dar in conditiile unei incetiniri considerabile de ritm in trimestrul I, urmata de o accelerare modesta in trimestrul II, similar evaluarilor anterioare. Pe acest fond, datorita revenirii puternice a economiei in semestrul II 2020, la mijlocul acestui an este posibila recuperarea in mare masura a pierderii de PIB din trimestrul II 2020, dar si inchiderea completa a gap-ului negativ al PIB, au subliniat membrii Consiliului.
S-a apreciat ca incetinirea redresarii economiei din debutul anului a fost inegala din perspectiva componentelor cererii agregate si la nivel sectorial, in contextul evolutiilor mixte inregistrate in primele luni de cei mai relevanti indicatori cu frecventa ridicata. Astfel, comertul cu amanuntul si-a accelerat usor cresterea in termeni anuali in trimestrul I, iar vanzarile auto-moto au revenit consistent in teritoriul pozitiv ca dinamica anuala in intervalul ianuarie-februarie; totodata, serviciile prestate populatiei si-au cvasi-injumatatit contractia in termeni anuali, pe fondul relaxarii, cel putin temporare, a unor restrictii vizand sectorul HoReCa.
In schimb, volumul constructiilor a scazut usor in termeni anuali in ianuarie-februarie si dinamica productiei industriale s-a readancit in teritoriul negativ, concomitent cu temperarea cresterii comenzilor noi in industria prelucratoare, iar investitiile straine directe nete si-au prelungit declinul fata de perioada similara a anului trecut, desi exclusiv pe seama creditelor intra-grup. Preocupante au fost considerate accelerarea cresterii in termeni anuali a deficitului balantei comerciale in primele luni din an, pe fondul reamplificarii mai evidente a dinamicii anuale negative a exporturilor de bunuri si servicii, precum si adancirea puternica a deficitului de cont curent fata de perioada similara a anului 2020 - inclusiv ca urmare a deteriorarii consistente a balantelor veniturilor -, insotita de inrautatirea accentuata a acoperirii acestuia cu fluxuri de capital autonom.
Piata muncii
Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au remarcat usoara deteriorare a parametrilor acesteia in primele doua luni din 2021 – sub impactul reintensificarii pandemiei si a masurilor restrictive in trimestrul IV 2020 -, dar si relativa ameliorare ulterioara a unor evolutii, precum si semnalele consistente privind cresterea recenta a cererii de forta de munca date de sondaje si firme de specialitate. Astfel, s-a observat ca in intervalul ianuarie-februarie efectivul salariatilor din economie si-a intrerupt trendul lent de redresare, dinamica sa anuala readancindu-se marginal in teritoriul negativ, iar rata somajului BIM s-a marit usor. Totodata, cresterea anuala a castigului salarial a decelerat, mai vizibil in cazul salariului net real, deopotriva pe seama evolutiilor din sectorul bugetar si din cel privat.
Rata anuala a somajului si-a corectat insa ascensiunea in luna martie, iar intentiile de angajare si locurile noi de munca au crescut substantial in perioada recenta - la valori chiar superioare celor pre-pandemice in unele sectoare si regiuni -, indicand, potrivit opiniilor exprimate de membrii Consiliului, o tendinta evidenta de redresare, considerabil in devans, a pietei muncii.
Aceasta ar putea fi impulsionata de eventuala relaxare in perspectiva apropiata a unor masuri de distantare sociala, pe fondul imbunatatirii progresive a situatiei epidemiologice si al accelerarii procesului de vaccinare pe plan intern si la nivel european. Persista, totusi, incertitudini legate de capacitatea si ritmul redresarii sectoarelor si activitatilor afectate mai puternic/indelung de situatia sanitara si de restrictiile de mobilitate, au convenit membrii Consiliului, inclusiv in contextul caracterului temporar al masurilor de sprijin guvernamental, ce pot implica mai tarziu restructurari sau falimente ale unor firme.
Pe orizontul mai indepartat de timp, relevante sunt tendinta de extindere a automatizarii si digitalizarii pe plan intern, precum si eventuala relocare definitiva in tara a unor lucratori romani din strainatate, dar si posibile actiuni viitoare destinate eficientizarii cheltuielilor publice, de natura sa afecteze evolutiile de pe aceasta piata, suplimentar plafonarii salariilor din sectorul bugetar.
Piata monetara
In ceea ce priveste conditiile financiare, membrii Consiliului au aratat ca principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au corectat in buna masura in luna aprilie cresterea inregistrata la mijlocul trimestrului precedent. Randamentele titlurilor de stat au cunoscut, de asemenea, corectii descendente semnificative, ramanand totusi vizibil deasupra valorilor foarte scazute din perspectiva istorica atinse la jumatatea lunii februarie, anterior amplificarii volatilitatii pe piata financiara internationala. Totodata, dupa ajustarea ascendenta din luna martie, cursul de schimb leu/euro a mai crescut lent in prima parte a lunii aprilie, pentru ca apoi sa tinda sa se stabilizeze pe noul palier, inclusiv pe fondul diferentialului ratelor dobanzilor, ce reflecta si prima de risc mai mare atasata plasamentelor pe piata financiara locala, au subliniat unii membri ai Consiliului.
Ratele dobanzilor la principalele categorii de credite noi ale clientilor nebancari au continuat, la randul lor, sa descreasca ori s-au consolidat la valori joase in intervalul februarie-martie 2021, inclusiv pe fondul noii scaderi consemnate in trimestrul I de IRCC. Trendul descendent al acestui indice, care s-a prelungit in trimestrul II, este de asteptat sa se accentueze substantial in trimestrul III, dar sa se cvasi-epuizeze in ultimele trei luni ale acestui an, au semnalat unii membri ai Consiliului.
A fost evidentiata contributia adusa de traiectoria descrescatoare a ratelor dobanzilor la revigorarea creditarii incepand cu semestrul II 2020, alaturi de influentele majore ale programelor guvernamentale si ale redresarii puternice a activitatii economice. S-a remarcat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat s-a marit in martie 2021 la 6,6 la suta, in conditiile majorarii la un maxim istoric a fluxului de credite in moneda nationala, fara un aport semnificativ din partea programelor guvernamentale, si ca valori de varf, sau apropiate acestora, au fost consemnate atat pe ambele segmente de clienti, cat si la nivelul principalelor categorii de imprumuturi. In aceste conditii, cresterea anuala a componentei in lei s-a accelerat considerabil, urcand in martie pe palierul de doua cifre, iar ponderea sa in creditul total al sectorului privat s-a marit la 70,1 la suta, un record al perioadei post-ianuarie 1996.
Rata anuala a inflatiei este asteptata sa urce vizibil
In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat indelung noul pattern anticipat al inflatiei, aratand ca acesta este sensibil mai inalt pe termen scurt decat in proiectia anterioara, si in mai mica masura pe cel de-al doilea segment al orizontului proiectiei. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa urce vizibil peste limita de sus a intervalului tintei in a doua parte a anului curent, pana la 4,1 la suta in decembrie 2021, fata de 3,4 la suta in prognoza precedenta, pentru ca in debutul anului viitor sa revina, dar sa si ramana ulterior in jumatatea superioara a intervalului – in apropierea nivelului de 3,0 la suta –, usor peste valoarea de 2,8 la suta anticipata anterior pentru luna decembrie 2022.
S-a observat ca inrautatirea perspectivei pe termen scurt a inflatiei este din nou atribuibila aproape integral actiunii curente si viitoare a factorilor pe partea ofertei, influente inflationiste mai pronuntate decat in prognoza precedenta fiind asteptate in actualul context din evolutia preturilor combustibililor, energiei electrice si gazelor naturale. Acestea vor genera insa usoare efecte de baza dezinflationiste in 2022 – complementare celor majore decurgand din scumpirea energiei electrice in luna ianuarie 2021 si din ascensiunea cotatiei petrolului din primul trimestru al anului curent –, au remarcat membrii Consiliului, cresterea ratei anuale a inflatiei deasupra intervalului tintei avand, prin urmare, un caracter temporar. Influente in dublu sens pe orizonturi diferite de timp, dar similare ca intensitate celor previzionate anterior, sunt asteptate sa mai vina din evolutia pretului produselor din tutun, precum si din trendul ascendent al cotatiilor internationale ale unor materii prime agro-alimentare, resimtit prioritar la nivelul inflatiei de baza.
Impactul inflationist al tuturor acestor factori ar putea fi insa mai intens si mai de durata, inclusiv prin efectele lor indirecte, au atentionat membrii Consiliului, evocand in mod repetat cresterile sincronizate in accentuare ale cotatiilor multor materii prime si blocajele in lanturile de productie si aprovizionare, de natura sa accelereze inflatia pe plan mondial. Exista totusi premise favorabile pentru productii agricole foarte bune pe plan intern, cel putin pe anumite segmente, cu potentiale consecinte pozitive asupra preturilor unor produse agroalimentare, au semnalat unii membrii ai Consiliului, in timp ce, in cazul preturilor gazelor naturale si energiei electrice sunt mai degraba posibile dinamici relativ mai ridicate, inclusiv in contextul rigiditatii manifestate recent de ofertele de pe piata libera. S-a apreciat ca potentialul acestor riscuri de a afecta durabil anticipatiile inflationiste pe termen mediu si de a genera astfel efecte secundare, in eventualitatea materializarii lor, ramane totusi scazut, reclamand insa monitorizarea atenta a tuturor evolutiilor.
Fondurile europene
Pe cel de-al doilea segment al orizontului proiectiei, valorile mai ridicate ale ratei anuale anticipate a inflatiei sunt atribuibile insa presiunilor factorilor fundamentali, au concluzionat membrii Consiliului, in conditiile in care este de asteptat ca acestea sa-si epuizeze in scurt timp caracterul usor dezinflationist, iar apoi sa devina mai evident inflationiste decat in proiectia anterioara, intr-o intensificare totusi graduala. Argumentul major l-a constituit perspectiva cresterii mai alerte a deviatiei pozitive a PIB dupa redeschiderea ei in trimestrul III 2021, in contextul unei cresteri economice relativ mai dinamice, impulsionata de accesarea fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta.
In acelasi timp, insa, s-a considerat a fi relevante: i) decalajele temporale ale manifestarii efectelor inflationiste ale gap-ului pozitiv al PIB; ii) probabila ameliorare a structurii cererii agregate din perspectiva potentialului ei inflationist, prin cresterea contributiei investitiilor in detrimentul consumului privat, cu implicatii inclusiv asupra evolutiei viitoare a PIB potential; iii) perspectiva decelerarii vizibile a cresterii costurilor salariale unitare pe orizontul proiectiei, in principal pe fondul persistentei subutilizarii fortei de munca, implicit a caracterului relaxat al pietei muncii.
S-a observat ca usoare efecte inflationiste sunt asteptate si din partea dinamicii preturilor importurilor non-energie, iar pe termen scurt, asemenea influente vor veni probabil suplimentar din cresterea abrupta a cererii de servicii odata cu ridicarea restrictiilor de mobilitate, eventual confruntata cu constrangeri pe partea ofertei. Pe acest fond, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat isi va incetini probabil scaderea in urmatoarele luni, iar apoi va reintra si se va mentine pe un trend usor ascendent – in loc sa se stabilizeze in jurul valorii de 2,7 la suta, asa cum se anticipa anterior –, urcand la 2,8 la suta in decembrie 2021 si la 3,1 la suta la finele orizontului prognozei.
Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat ca economia va creste probabil in 2021-2022 sensibil mai alert decat s-a anticipat anterior, in ritmuri trimestriale comparabile cu cele din anii pre-pandemie. Acestea sunt asteptate sa se intensifice din trimestrul II 2021, pe fondul progresului vaccinarii si al relaxarii masurilor restrictive, precum si in contextul unei cresteri mai dinamice a economiei zonei euro/UE, dar si sub impulsul fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU presupuse a fi atrase incepand cu anul curent, de natura sa atenueze ori sa contrabalanseze impactul contractionist al consolidarii fiscale prezumate a se realiza gradual pe termen mediu. S-a aratat ca evolutia face probabila reinversarea pozitiei ciclice a economiei in trimestrul III 2021, similar prognozei precedente, dar si o crestere ulterioara relativ mai alerta si la valori mai ridicate a excedentului de cerere agregata, chiar si in conditiile unei dinamici a PIB potential consistent revizuita in sens ascendent.
Previziuni
In acelasi timp, s-a sesizat ca, desi mai ridicata decat in proiectia precedenta, dinamica asteptata a consumului privat - determinanta pentru cresterea economica previzionata -, ramane totusi pe orizontul prognozei vizibil inferioara mediei din anii anteriori pandemiei, in pofida efectului statistic major din acest an si al cererii reprimate ce se va manifesta probabil pe termen scurt, pe masura relaxarii restrictiilor de mobilitate. In schimb, in cazul formarii brute de capital fix este de asteptat un ritm sensibil superior mediei anilor 2016-2019 si, totodata, semnificativ mai inalt decat cel previzionat anterior, implicand un aport relativ mai mare la avansul economic, pe fondul volumului sporit de cheltuieli publice de investitii si al efectului lor de antrenare asupra sectorului privat, dar si ca efect al accesarii, mai ales in anul 2022, a unei parti insemnate din fondurile europene aferente programului Next Generation EU.
La randul sau, exportul net isi va reduce probabil mai consistent impactul contractionist in acest an, si foarte modest in 2022, in conditiile relativei dinamizari a cererii externe, concomitent cu cresterea mai solida a absorbtiei interne. Deficitul de cont curent va ramane totusi neschimbat ca pondere in PIB in 2021-2022, vizibil deasupra standardelor europene, inclusiv in contextul importurilor suplimentare asociate probabil reformelor finantate prin programul Next Generation EU, au semnalat unii membri ai Consiliului, exprimand ingrijorari legate de implicatiile evolutiei asupra structurii si costului finantarii acestui sold.
Incertitudinile asociate noii prognoze si riscurile astfel induse la adresa perspectivei inflatiei continua sa fie considerabile, au convenit membrii Consiliului, ele decurgand mai cu seama din evolutia pandemiei si a masurilor restrictive – mai ales in a doua parte a acestui an –, ce depinde in buna masura de aria de cuprindere si eficacitatea procesului de vaccinare, atat pe plan intern, cat si la nivel european si mondial.
Investitiile in Romania
O sursa importanta de incertitudini o constituie si gradul de absorbtie a fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta, precum si a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au sustinut mai multi membri ai Consiliului, evocand exigentele noului program european si proiectul deocamdata nefinalizat al Planului national de redresare si rezilienta, precum si capacitatea institutionala si istoricul realizarilor Romaniei in acest domeniu. In schimb, dinamica investitiilor ar putea beneficia de eventuala relocare in Romania a unor capacitati de productie retrase de companii europene de pe alte continente – in contextul planurilor de scurtare a lanturilor de productie –, conditionata insa de ameliorari interne in planul infrastructurii, al predictibilitatii cadrului legislativ si al digitalizarii economiei, au reiterat unii membri ai Consiliului.
Referitor la conduita viitoare a politicii fiscale, membrii Consiliului au subliniat din nou potentialele implicatii favorabile ale consolidarii bugetare initiate in acest an asupra dezechilibrului extern – ce se cere a fi corectat –, implicit asupra primei de risc suveran si a costurilor de finantare. Persista totusi incertitudini in ceea ce priveste amploarea, viteza si instrumentele consolidarii bugetare pe termen mediu, au aratat membrii Consiliului, evocand procedura aflata deocamdata in derulare vizand Programul de convergenta 2021-2024. In acelasi timp, a fost evidentiata relativa ameliorare a executiei bugetare din primul trimestru, insa inclusiv pe seama unor efecte de baza si a incasarii unor obligatii fiscale amanate la plata, si s-au facut referiri la schimbarile de perspectiva ale unor variabile reale si nominale ale economiei fata de ipotezele constructiei bugetare, cu impact favorabil asupra dinamicii veniturilor bugetare, dar si la volumul ridicat al cheltuielilor bugetare cu un caracter permanent.
In aprecierea unanima a membrilor Consiliului, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara si a ratelor dobanzilor la facilitatile permanente ale BNR. O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizeaza mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu corespunzator tintei stationare de inflatie de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr-o maniera de natura sa sustina redresarea activitatii economice in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare. S-a considerat, totodata, a fi necesara monitorizarea atenta a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,25 la suta; totodata, a hotarat mentinerea la 0,75 la suta a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 1,75 la suta a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard). In acelasi timp, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit".
