LEGEA EDUCATIEI - Iohannis, o noua victorie la CCR
Lumea Banilor prezinta Decizia 3/2021 a Curtii Constitutionale cu privire la solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate referitoare la la Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.79/2020 pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale 1/2011, formulata de Presedintele Romaniei.
In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se sustine ca, prin modul in care a fost adoptata, legea dedusa controlului de constitutionalitate contravine prevederilor art.61 alin.(2) si ale art.75 alin.(1) din Constitutie, fiind incalcata competenta primei Camere sesizate.
Astfel, cu ocazia adoptarii legii criticate de catre Camera decizionala, s-a operat o modificare asupra Legii nr.1/2011, cu un obiect de reglementare complet diferit de cel avut in vedere de initiatori si de cel adoptat de prima Camera. Practic, in Camera decizionala s-a adoptat in plus o alta reglementare, fara vreo legatura cu cele adoptate de prima Camera sau cu continutul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.79/2020, fiind modificat alin.(7) al art.213 din Legea nr.1/2001, in sensul eliminarii dispozitiei prin care mandatele rectorilor erau limitate la doua mandate succesive, acestea putand fi astfel reinnoite fara vreo limitare.
Presedintele arata ca analizand parcursul legislativ al legii criticate si comparand formele acesteia din momentul initierii si de la momentul adoptarii, se poate observa ca in Camera Deputatilor, ca prima Camera sesizata, textul si solutia eliminarii limitarii mandatelor rectorilor adoptate de Senat nu au fost dezbatute, legea dedusa controlului fiind semnificativ modificata de catre Camera decizionala fata de forma initiatorului si a primei Camere sesizate. Prin urmare, prima Camera sesizata nu a avut ocazia sa analizeze, sa dezbata si sa hotarasca asupra solutiei legislative nou-introduse de Camera decizionala.
Sesizare admisa
In urma deliberarilor, CCR a admis sesizarea de neconstiutionalitate formulata de Presedintele Romaniei si a constatat ca Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.79/2020 pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr.1/2011 este neconstitutionala, in ansamblul sau.
Iata pasaje din decizia CCR, pe care o atasam integral la finalul articolului:
“In Camera decizionala - Senat, pe langa aceste modificari, a mai fost adaugata o modificare ce nu se circumscrie nici continutului, nici scopului Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.79/2020 si, de asemenea, nici nu a facut obiectul dezbaterilor in Camera Deputatilor, fiind straina, practic, de corpul reglementarii, asa cum a fost adoptata de Camera Deputatilor. Aceasta modificare se refera la posibilitatea de reinnoire a mandatului rectorilor, fiind eliminata limita existenta in prezent, si anume de 'doua mandate succesive, complete'.
Astfel cum se poate observa, este vorba despre modificarea unei dispozitii cu caracter general, cuprinsa in capitolul XI – Conducerea universitatilor al titlului IIIInvatamantul superior, distincta de prevederea din art.177 din Legea educatiei nationale nr.1/2011, cuprinsa in capitolul VI- Invatamantul superior militar si invatamantul de informatii, de ordine publica si de securitate nationala din acelasi titlu, care se refera, punctual, la managementul in aceste din urma unitati de invatamant, inclusiv statutul rectorului. Prin urmare, nu poate fi retinut punctul de vedere al Senatului in sensul ca, fiind vorba tot despre statutul functiei publice de rector, modificarea operata nu ar fi 'o extindere exagerata a obiectului de reglementare al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.79/2020'.
Modificare de substanta
Curtea constata ca modificarea operata in cauza direct in Camera decizionala constituie o astfel de modificare de substanta a Legii educatiei nationale nr.1/2011, intrucat vizeaza conducerea la cel mai inalt nivel a unitatilor de invatamant universitar, care prezinta importanta deosebita in economia actului normativ si a modului de configurare a principiilor pe care le instituie. Prin urmare, indiferent de solutia adoptata de legiuitor in aceasta privinta (intrucat nu solutia legislativa, in sine, este aici in discutie, ci modul in care a fost introdusa in lege), aceasta trebuie sa formeze obiectul dezbaterilor in ambele Camere ale Parlamentului, iar nu pur si simplu 'adaugata' in Camera decizionala, in afara proiectului/propunerii legislative si a supunerii/dezbaterii in Camera de reflectie.
Numarul de voturi, irelevant
Din aceasta perspectiva, nu prezinta nicio relevanta numarul de voturi in favoarea legii in Camera decizionala, intrucat viciile de neconstitutionalitate ale unui act normativ nu pot fi acoperite prin vot. In concluzie, din punct de vedere calitativ, modificarea legii constatata reprezinta o deosebire majora, substantiala, de continut juridic a legii, ceea ce determina o configuratie semnificativ diferita intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului, in sensul jurisprudentei Curtii Constitutionale de referinta, cu consecinta incalcarii principiului bicameralismului si a neconstitutionalitatii legii in ansamblul sau”.
