LAMURIRE PRIVIND LEGEA INSOLVENTEI – Ce se intampla daca nu se predau documentele contabile

Inalta Curte de Casatie si Justitie – condusa de judecatoarea Corina Corbu (foto) – a transat o problema in materie de insolventa.

Amintim ca la 20 aprilie 2022, ICCJ a fost sesizata de catre Curtea de Apel Iasi cu urmatoarele doua intrebari, in cadrul unui recurs in interesul legii:

„1. In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 169 alin. (1) lit. d) teza finala din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, in cazul in care paratul nu preda documentele si actele financiar-contabile practicianului in insolventa, prezumtia legala se intinde si asupra conditiilor raspunderii delictuale privind existenta faptei ilicite si asupra prejudiciului?

2. In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, in ipoteza in care paratul nu preda documentele si actele financiar-contabile practicianului in insolventa, reclamantul are sarcina de a dovedi o legatura de cauzalitate intre fapta paratului si intrarea debitorului in insolventa?”

Redam art. 169 alin. 1 lit. d din Legea insolventei:

„La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte sau intregul pasiv al debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, fara sa depaseasca prejudiciul aflat in legatura de cauzalitate cu fapta respectiva, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: (…)

d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea. In cazul nepredarii documentelor contabile catre administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atat culpa, cat si legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu se prezuma. Prezumtia este relativa”.

Prezentam cele doua orientari jurisprudentiale invocate de CA Iasi:

„a. Intr-o prima orientare jurisprudentiala, in interpretarea si aplicarea textului articolului 169 alin. 1) lit. d), se apreciaza ca, in cazul in care paratul nu preda documentele si actele financiar-contabile practicianului in insolventa, legiuitorul a instituit o prezumtie legala relativa cu privire la conditiile raspunderii delictuale, astfel incat actiunea reclamantului se impune a fi admisa, fara ca reclamantul sa aiba sarcina de a proba o legatura de cauzalitate suplimentara, intre fapta si starea de insolventa. (...)

b. Intr-o a doua orientare jurisprudentiala, in interpretarea si aplicarea art. 169 alin. 1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, se considera ca, in cazul in care paratul nu preda documentele si actele financiar-contabile practicianului in insolventa, acest fapt singur nu poate conduce la angajarea raspunderii personale, fiind necesara administrarea de catre reclamant de dovezi privind existenta faptei, a prejudiciului si a unei o a doua legaturi de cauzalitate, cea dintre fapta si starea de insolventa, legatura de cauzalitate care nu beneficiaza de prezumtia legala din teza finala a art. 169. alin. 1) lit. d) din Legea nr. 85/2014”.

Scutea a intuit corect solutia ICCJ

In punctul de vedere trimis instantei supreme, Procurorul General Gabriela Scutea a optat pentru prima orientare jurisprudentiala – respectiv cea potrivit careia „in cazul in care paratul nu preda documentele si actele financiar-contabile practicianului in insolventa, legiuitorul a instituit o prezumtie legala relativa cu privire la conditiile raspunderii delictuale, astfel incat actiunea reclamantului se impune a fi admisa, fara ca reclamantul sa aiba sarcina de a proba o legatura de cauzalitate suplimentara, intre fapta si starea de insolventa”.

De altfel, aceasta a fost si solutia Inaltei Curti.

Redam minuta deciziei de RIL nr. 14/2022 din dosarul nr. 893/1/2022:

„Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Iasi si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 169 alin. (1) lit. d) teza a doua din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul in care paratul nu preda documentele contabile practicianului in insolventa, dupa prealabila notificare, se prezuma relativ intrunirea tuturor conditiilor necesare atragerii raspunderii patrimoniale pentru fapta prevazuta de art. 169 alin. (1) lit. d) din aceeasi lege.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 27 iunie 2022”.

* Cititi aici argumentatia Curtii de Apel Iasi si pe cea a Procurorului General