La Bruxelles, Klaus Iohannis a dormit pe el
Presedintele Romaniei lasa impresia ca a facut marele anunt. Despre o victorie obtinuta de domnia sa la Bruxelles. Dupa zile si nopti de negocieri, ne spune ca Romania ar fi obtinut din fondurile destinate combaterii efectelor pandemiei 79,9 miliarde de euro. Si, inainte de a se aplauda singur, mai precizeaza ca acesti bani smulsi Consiliului European vor fi utilizati pentru relansarea economica si pentru marile proiecte de infrastructura. De aici incepe confuzia. Cat putem traduce si in ce fel din spusele presedintelui?
Reprezentantul statului roman in Consiiul European, domnul Klaus Iohannis a plecat la Bruxelles spre sfarsitul saptamanii trecute in postura de caine surd la vanatoare. Daca s-a dus sa negocieze ceva in numele poporului roman, ei bine atunci, ca sa se stie, el ar fi trebuit sa informeze natiunea asupra obiectivelor pe care le urmarim. Ce vrem de la Consiliul European? Cati bani vrem sa aducem de acolo in beneficiul Romaniei? In ce conditii? Cum putem invinge obiectiile unor state pro-austeritate cum sunt Austria, Danemarca, Suedia si Olanda? Cu ce argumente? Cum putem evita diversele capcane plantate de state din nucleul dur UE, pentru blocarea accesului la banii promisi? Daca Klaus Iohannis s-a dus la Bruxelles in numele statului roman, intr-un moment atat de important, probabil crucial pentru viitorul nostru, ar fi fost moral si desigur constitutional ca, in prealabil, sa se consulte cu liderii tuturor partidelor importante de la putere si din opozitie si sa faca si diligentele necesare pentru a informa Parlamentul asupra concluziilor unei asemenea dezbateri. Si, desigur, in aceste conditii, intreaga suflare romaneasca ar fi stat cu sufletul la gura, participand afectiv la importantul exercitiu politic al domnului Klaus Iohannis. Urmarind cu emotie modul in care acesta se confrunta aparand interesul national cu ceilalti lideri de state europene, care si ei apara interesele propriilor natiuni.
Daca presedintele Klaus Iohannis ar fi fost in urma cu cateva zile sau ar fi in acest moment constient de importanta uriasa a meciului la care au participat reprezentantii a 27 de state, el nu s-ar rezuma la a ne informa succint ca a obtinut o mare victorie in sensul atragerii pentru Romania a 80 de miliarde de euro. Klaus Iohannis ar fi trebuit sa ne spuna cu subiect si predicat – si mai poate sa o faca si acum – ce reprezinta acesti bani. Sunt 80 de miliarde de euro din fondul de 750 de miliarde convenit pentru Consiliul European si destinat strict ameliorarii dezastrelor economice provocate de pandemie? Sau cele 80 de miliarde provin si din acest fond, dar si din bugetul comunitar, care a fost stablit pentru viitori sapte ani, in suma de 1.074 de miliarde de euro? Domnul Klaus Iohannis este, deliberat sau nu, confuz. Singura precizare pe care ne-o ofera nu face altceva decat sa ne bage si mai adanc in ceata. Repet afirmatia lui. Acesti bani, 80 de miliarde de euro, sunt destinati relansarii economice, dar si marilor proiecte de infrastructura. Ar fi o noutate absoluta. Ar fi pentru prima data in ultimele saptamani cand destinatia acestui fond de combatere a efectelor pandemiei asupra economiilor statelor membre ar fi deturnata si catre alte obiective. Cum ar fi, asa cum ne anunta Klaus Iohannis, marile proiecte de infrastructura. Nu cumva marilor proiecte de infrastructura, care ar putea fi finantate de Uniunea Europeana, provind din alta parte? Nu cumva ele provin, asa cum ar fi rational, din bugetul comunitar de 1.074 de miliarde defalcat pe viitorii sapte ani? Daca aceasta confuzie lansata in spatiul public de Klaus Iohannis este intentionata, atunci avem de-a face cu o smecherie prezidentiala. Sau, cum ii place domniei sale sa se exprime, cu o pirueta politica. Daca asa stau lucrurile, atunci victoria anuntata se traduce printr-o infrangere. Si iata de ce. Sunt 27 de state ale Uniunii Europene. Conform suprafetei si totalului populatiei, Romania este al optulea membru ca importanta. Conform principiilor coeziunii, care guverneaza Uniunea Europeana, importanta Romaniei este mult mai mare. Pentru ca aducerea treptata a Romanei la nivelul de dezvoltare al statelor importante din Uniunea Europeana presupune in mod obligatoriu investitii uriase. Deci catre Romania ar trebui sa fie dirijate fonduri mult mai mari decat in cazul altor state. Iar daca facem, asa cum sugereaza presedintele, o marmelada intre bugetul comunitar si cei 750 de miliarde destinati ameliorarii crizei economice din UE, atunci rezulta o suma totala de peste 1.800 de miliarde de euro. Iar din aceasta marmelada, Romaniei ii este oferit, ierati-ma, doar praful de pe toba.
Poate ca cele de mai sus sunt simple speculatii, pe care mi le pot asuma in calitate de analist, in conditiile in care presedintele nu ne ofera nici infomatii clare, nici informatii suficiente. Dar daca speculatiile acestea se confirma?
Sa trecem la urmatorul subiect. Aceste miliarde, multe, putine, cate sunt si in ce interval de timp vor putea fi accesate, nu ne cad din cer. Nucleul dur al Uniunii Europene a reusit sa impuna, in pofida obiectiilor formulate de Ungaria si de Polonia, state care stiu sa-si apere cu adevarat prin reprezentantii lor interesul national, o clauza care in viitor ar putea fi utilizata ca un levier pentru blocarea accesului la fondurile repartizate teoretic. Este asa-numita clauza a statului de drept. Noi am vazut foarte bine ca atunci cand un stat cu mare influenta in Uniunea Europeana vrea sa obtina ceva de la un stat mai slab, recurge la un santaj politic. Utilizeaza conceptul statului de drept, il aplica pe harta unei tari, acuzand-o ca are deviatii si impiedica respectiva tara sa obtina cuvenitele drepturi, invocand faimosul articol 7 din pseudo-Constitutia UE. Acest concept al statului de drept s-a convenit sa fie utilizat si in ceea ce priveste accesul la cele doua pachete financiare europene. Ca sa fiu si mai exact, daca Olanda vrea musai sa puna mana pe Portul Constanta, vital in arhitectura geopolitica a acestui stat, atunci de fiecare data cand Romania va incerca sa stea in rand cu celelalte state europene, politicienii de la Haga vor invoca faptul ca Romania nu indeplineste condiitile statului de drept. Precedentul a fost creat si de acum este dovedit. Romania a ramas singurul stat din Uniunea Europeana caruia i se refuza participarea la spatiul Schengen, pe motiv ca nu indeplineste criteriul statului de drept. Este de altfel, dupa opinia mea, si cel mai usturator esec al regimurilor Basescu si Klaus Iohannis. Precedentul a fost asadar creat. Daca la insistentele Olandei, statele europene au convenit ca, in ceea ce priveste spatiul Schengen, Romania nu intruneste conditiile statului de drept, atunci este floare la ureche ca aceasta stampila sa se extinda si asupra accesarii fondurilor UE. Chestionat de un jurnalist asupra modului in care a negociat in interesul statului roman aceasta clauza periculoasa, Klaus Iohannis a raspuns fara a se tulbura ca Romania nu are o problema cu statul de drept. Adica ne-a mintit in fata. E cazul sau nu sa-i atrag atentia ca, atata timp cat el, ca presedinte, si-a permis intr-un trecut nu prea indepartat sa puna sub semnul intrebarii deciziile Curtii Constitutionale, dar si ale altor institutii independente ale statului roman, si cand exemplul sau a fost urmat de intr-un mod si mai violent zilele trecute chiar de catre primul-ministru al Romaniei, oricand si in orice conditii clauza despre care am relatat va putea fi invocata de orice stat european, pentru a ne bloca accesul la fondurile, pe care, asa confuz cum se exprima, Klaus Iohannis le prezinta ca fiind o mare victorie personala? si ni se va aplica pur si simplu „Mecanismul Blocarilor de Urgenta”, asa cum este definita clauza despre care relatez.
Nu stiu ce a transportat Klaus Iohannis in cocheta si voluminoasa servieta cu care s-a plimbat prin Bruxelles. Poate nu au fost acolo doar sandvisuri. Poate a avut asupra sa documente importante. Sa spunem studii facute de experti si destinate sa confere seriozitate si greutate negocierilor initiate de presedintele roman cu sefii celorlalte state. Poate ca acolo s-a aflat munitia pe care Klaus Iohannis a utilizat-o pentru a obtine victoria pe care tocmai e-a anuntat-o. Ar fi bine sa fie asa. Dar atunci ce-l impiedica sa ne explice si noua, muritorilor de rand, ce si cum? in caz contrar, nu pot sa trag alta concluzie decat ca, la Bruxelles, presedintele a dormit pe el. Sau, ma rog, cu capul pe servieta.