KLAUS IOHANNIS, VICTORIE LA CCR – Majoritatea judecatorilor a decis: "Legea privind transmiterea unor terenuri este neconstitutionala”
Victorie pentru Klaus Iohannis la Curtea Constitutionala.
Judecatorii au admis miercuri, 16 februarie 2022, cu majoritate de voturi, obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei si au constatat ca "este neconstitutionala, in ansamblul sau, Legea privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului aflate in administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si concesiunea Companiei Nationale de Cai Ferate 'C.F.R.' – SA, in domeniul public al judetului Mures".
Concret, presedintele a atacat la CCR legea, invocand motivele pe care le prezentam in continuare.
Iata sesizarea formulata de Klaus Iohannis:
"Domnului VALER DORNEANU
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
In temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formulez urmatoarea
SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE
asupra Legii privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului aflate in administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si concesiunea Companiei Nationale de Cai Ferate „CFR” - SA, in domeniul public al judetului Mures
In data de 23 decembrie 2021, Parlamentul Romaniei a transmis Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii, Legea privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului aflate in administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si concesiunea Companiei Nationale de Cai Ferate „CFR” - SA, in domeniul public al judetului Mures (L 481/2020, PL-x 555/14.09.2020).
Prin continutul sau normativ, legea dedusa controlului de constitutionalitate contravine dispozitiilor art. 1 alin. (4) si alin. (5), art. 52, art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1), art. 120 alin. (1), precum si art. 147 alin. (4) din Constitutie, pentru motivele prezentate in cele ce urmeaza.
La alin. (1) al art. 1 din legea dedusa controlului de constitutionalitate se prevede ca: ‘Se aproba transmiterea terenului aferent retelelor de cale ferata ingusta Targu Mures - Band - Mihesu de Campie, Targu Mures - Sovata - Campu Cetatii - avand datele de identificare prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta lege, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii cu drept de concesiune in favoarea Companiei Nationale de Cai Ferate „CFR” - SA, in domeniul public al judetului Mures’.
Transferul bunurilor
In ceea ce priveste transferul bunurilor aflate in proprietatea publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, potrivit dispozitiilor art. 860 alin. (3) din Codul civil: ‘Bunurile care formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale sau invers decat ca urmare a modificarii legii organice. In celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale si invers se face in conditiile legii’.
Codul administrativ
Acest articol contine doua teze: prima teza vizeaza bunurile ce formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice a statului, iar teza a doua are in vedere bunurile aflate in domeniul public al statului, dar care nu fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. Bunurile care nu constituie obiect exclusiv al proprietatii publice pot fi transferate din proprietatea publica a statului in cea a unitatilor administrativ-teritoriale in conditiile art. 292 din Codul administrativ.
Astfel, art. 292 alin. (1) din Codul administrativ - ce prevede ca: ‘Trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, initiata de autoritatile prevazute la art. 287 lit. a), care au in administrare bunul respectiv, daca prin lege nu se dispune altfel’ - reprezinta procedura la care face trimitere teza a doua din continutul art. 860 din Codul civil.
Raportul presedintelui
Or, bunul vizat de legea criticata – imobil- teren aferent retelelor de cale ferata ingusta Targu Mures - Band - Mihesu de Campie, Targu Mures - Sovata - Campu Cetatii – nu reprezinta un bun proprietate publica exclusiva. In Anexa ce face parte integranta din legea dedusa controlului de constitutionalitate, acest teren are codul de identificare ‘NR.MF.147815 COD CLASIFICARE 8.10.06 Teren aferent sucursalei regionale CF Brasov Sectii neinteroperabile’, iar, potrivit art. 11 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 12/1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane, ‘Infrastructura feroviara publica se compune din: a) liniile ferate de circulatie, terenul aferent pe care sunt construite, precum si terenurile situate de o parte si de alta a axei caii ferate, care constituie zona de siguranta a infrastructurii feroviare’.
Drept de concesiune
Rezulta, asadar, ca bunul al carui transfer din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii cu drept de concesiune in favoarea Companiei Nationale de Cai Ferate ‘CFR’ - SA, in domeniul public al judetului Mures este nominalizat generic in categoria cuprinsa in Anexa 2 pct. 10 la Codul administrativ, intitulata: ‘Lista cuprinzand unele bunuri care apartin domeniului public al statului’, cu urmatorul cuprins:
‘10. infrastructura cailor ferate, inclusiv tunelele si lucrarile de arta’.
In privinta acestei categorii de bunuri - similar rationamentului realizat de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 384/2019 par. 57 referitor la reglementarea anterioara a proprietatii publice a statului - nominalizarea in anexa Codului administrativ nu are semnificatia declararii acestora ca obiect exclusiv al proprietatii publice. Tot instanta constitutionala, prin aceeasi decizie, a stabilit ca enumerarea din anexa are caracter exemplificativ, iar prin aceasta s-a incercat o delimitare, in principiu, a domeniului public al statului, a domeniului public judetean si a domeniului public local al comunelor, oraselor si municipiilor.
Motivele de necononstitutionalitate
In aceste conditii, avand in vedere ca bunul supus transferului prin legea criticata nu constituie obiect exclusiv al proprietatii publice, in lipsa unei declaratii exprese a legii organice, acesta ar fi trebuit trecut din proprietatea publica a statului in aceea a unitatii administrativ-teritoriale prin hotarare a Guvernului, la cererea Consiliului Judetean Mures, potrivit art. 292 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, procedura la care face trimitere teza a doua a art. 860 din Codul civil.
Astfel, prin nesocotirea dispozitiilor art. 860 din Codul civil coroborat cu art. 292 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, legea criticata a fost adoptata cu incalcarea principiului legalitatii statuat in art. 1 alin. (5) din Constitutie.
Mai mult, nerespectarea procedurii legale si lipsa manifestarii de vointa a Consiliului Judetean Mures atrage si incalcarea art. 120 alin. (1) din Constitutie, ce consacra principiul autonomiei locale.
In acord cu jurisprudenta constitutionala, arhitectura proprietatii publice neexclusive se intemeiaza pe dispozitiile art. 102 alin. (1) teza finala si ale art. 120 alin. (1) din Constitutie. Prin Decizia nr. 384/2019 mai sus citata se retine ca: ‘[…] Si in situatia trecerii bunurilor din domeniul public al statului in domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale, cu exceptia celor care fac obiect exclusiv al proprietatii publice, aceasta nu se poate face prin efectul legii, ci, asa cum prevede art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, unitatile administrativ-teritoriale trebuie sa faca o cerere in acest sens, adica sa-si exprime acordul, acestea fiind obligate sa justifice temeinic pentru fiecare caz, in note explicative anexate la inventar, cresterea sau diminuarea patrimoniului, potrivit art. 14 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unitatii administrativ- teritoriale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 633 din 27 august 2002’.
Invocarea inexistentei acordului
Prin aceeasi decizie, Curtea retine ca inexistenta acordului unitatilor administrativ-teritoriale in ceea ce priveste transferul bunurilor in patrimoniul acestora, inclusiv al celor din domeniul public, reprezinta o incalcare a principiului constitutional al autonomiei locale, reglementat prin art. 120 alin. (1) din Constitutie.
Desi prin OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ se abroga procedura transferului de bunuri proprietate publica prevazuta in Legea nr. 213/1998, solutia legislativa cuprinsa in art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 – care prevedea ca ‘trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale se face […] prin hotarare a Guvernului’ – a fost preluata de dispozitiile art. 292 alin. (1) din OUG nr. 57/2019, fiind completata cu sintagma ‘daca prin lege nu se dispune altfel’.
Jurisprudenta CCR
Din aceasta perspectiva, apreciem ca jurisprudenta Curtii Constitutionale se aplica mutatis mutandis si in ceea ce priveste procedura stabilita in art. 292 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, prin Decizia nr. 537/2019, acest aspect a fost dezlegat chiar de instanta constitutionala in sensul ca: ‘Noua prevedere legala nu poate fi interpretata decat in conformitate cu Decizia nr. 384 din 29 mai 2019, paragrafele 37, 41 si 55, respectiv ca transferul unui bun, care nu constituie obiect exclusiv al proprietatii publice, din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale se va realiza prin hotarare a Guvernului’.
Mai mult, prin Decizia nr. 384/2019, in par. 55, Curtea Constitutionala a retinut ca introducerea ‘posibilitatii transferului prin lege, care nu poate fi supusa controlului instantelor de contencios administrativ, ci numai controlului a priori ori a posteriori exercitat de Curtea Constitutionala, conduce la inaplicabilitatea art. 52 din Legea fundamentala, intr-un domeniu ce tine exclusiv de transferul dreptului de proprietate publica asupra bunurilor, de catre Guvern, care exercita conducerea generala a administratiei publice’.
Printr-o bogata jurisprudenta, instanta constitutionala a retinut ca legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementeaza relatii sociale generale, fiind, prin esenta si finalitatea ei constitutionala, un act cu aplicabilitate generala. Prin definitie, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dand expresie exclusiv vointei legiuitorului, ale carei continut si forma sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relatii sociale si de specificul acestuia.
Or, in masura in care domeniul de incidenta al reglementarii este determinat concret, aceasta are caracter individual, ea fiind conceputa nu pentru a fi aplicata unui numar nedeterminat de cazuri concrete, in functie de incadrarea lor in ipoteza normei, ci, de plano, intr-un singur caz, prestabilit fara echivoc. In cazul in care Parlamentul isi aroga competenta de legiferare, in conditiile, domeniul si cu finalitatea urmarite, se incalca principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constitutie, viciu care afecteaza legea in ansamblu.
Totodata, acceptarea ideii potrivit careia Parlamentul isi poate exercita competenta de autoritate legiuitoare in mod discretionar, oricand si in orice conditii, adoptand legi in domenii care apartin in exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constitutionale ale acestei autoritati, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constitutie, si transformarea acesteia in autoritate publica executiva, aspect ce contravine si prevederilor art. 102 alin. (1) din Constitutie ce consacra rolul Guvernului.
Interdictia reglementarii transferului interdomenial
Dintr-o alta perspectiva, subliniem ca exista si o jurisprudenta constanta prin care s-a statuat interdictia reglementarii transferului interdomenial al bunurilor proprietate publica prin lege cu caracter individual (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013, Decizia nr. 574/2014, Decizia nr. 406/2016, Decizia nr. 118/2018, Decizia nr. 384/2019, Decizia nr. 537/2019, Decizia nr. 538/2019).
De altfel, prin Decizia nr. 538/2019, dar si prin Decizia nr. 537/2019, Curtea Constitutionala a admis ca intemeiata si critica privind incalcarea art. 147 alin. (4) din Constitutie, deoarece nu au fost respectate „deciziile Curtii Constitutionale cu privire la interzicerea reglementarii prin lege cu privire la un caz determinat, relevanta fiind Decizia nr. 118 din 19 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2018”.
Fata de aceasta jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, apreciem ca Legea privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului aflate in administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si concesiunea Companiei Nationale de Cai Ferate ‘CFR’ - SA, in domeniul public al judetului Mures contravine si dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie.
Concluziile
In concluzie, legea dedusa controlului de constitutionalitate a fost adoptata cu incalcarea principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, a principiului legalitatii si a principiului autonomiei locale, precum si cu nesocotirea rolului constitutional al Parlamentului, al Guvernului, dar si cel al Curtii Constitutionale.
In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului aflate in administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si concesiunea Companiei Nationale de Cai Ferate „CFR” - SA, in domeniul public al judetului Mures este neconstitutionala in ansamblul sau”.