KLAUS IOHANNIS ATACA LA CCR MODIFICAREA LEGII JOCURILOR DE NOROC – Nemultumirea presedintelui: „Taxele respective nu sunt alocate in integralitate ca venituri bugetare, bugetul de stat fiind diminuat cu sumele alocate direct Comitetului Olimpic Sportiv Roman, respectiv Comitetului National Paralimpic”

1580

sursa foto: facebook Klaus Iohannis

Presedintele Klaus Iohannis a trimis Curtii Constitutionale joi, 9 decembrie 2021, o sesizare asupra Legii pentru modificarea si completarea articolului 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc si pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000.

Potrivit sesizarii adresate CCR, legea transmisa la promulgare de catre Parlament prevede ca 1% din taxele percepute pentru obtinerea licentei de organizare a jocurilor de noroc si a autorizatiei de exploatare a jocurilor de noroc, precum si din taxa de acces in cazinouri si cluburi de poker se constituie ca venit al Comitetului Olimpic si Sportiv Roman, iar 0,2% ca venit al Comitetului National Paralimpic.

Presedintele Iohannis considera ca astfel taxele respective nu sunt alocate in integralitate ca venituri bugetare, bugetul de stat fiind diminuat cu sumele alocate direct Comitetului Olimpic si Sportiv Roman, respectiv Comitetului National Paralimpic. In sesizare se mai arata ca prin aceasta reglementare, anumite procente din veniturile bugetare obtinute ca urmare a perceperii acestor taxe sunt prealocate, in mod direct, unei cheltuieli extrabugetare, ca venituri pentru cele doua entitati, cu statut juridic de asociatie.

Iata sesizarea facuta la CCR de Klaus Iohannis:

„Domnului VALER DORNEANU
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
 
In temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formulez urmatoarea
 
SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE
asupra
Legii pentru modificarea si completarea art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc si pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000
 
In data de 20 noiembrie 2021, Parlamentul a transmis Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii, Legea pentru modificarea si completarea art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc si pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000 (L256/2021, respectiv PL-x nr. 401/2021).
Consideram ca, prin continutul sau normativ, legea dedusa controlului de constitutionalitate contravine dispozitiilor art. 1 alin. (3) si alin. (5) din Constitutie, pentru motivele prezentate in continuare.
Potrivit Art. I pct. 1 din legea supusa controlului de constitutionalitate, prin care se modifica alin. (3) al art. 13 din OUG nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, ‘Un procent de 98,8% din taxele percepute pentru obtinerea licentei de organizare a jocurilor de noroc si a autorizatiei de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces prevazuta la alin. (4), precum si din celelalte taxe prevazute in prezenta ordonanta de urgenta se constituie venit la bugetul de stat, iar prin derogare de la dispozitiile alin. (2) al art. 30 din Legea nr. 69/2010 a responsabilitatii fiscal-bugetare, republicata, un procent de 1% din aceste taxe se constituie ca venit al Comitetului Olimpic si Sportiv Roman si 0,2% ca venit al Comitetului National Paralimpic’.
Art. 8 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, consacra principiul universalitatii bugetare, potrivit caruia: ‘(1) Veniturile si cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume brute. (2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte’.

Prevederile legii

Asadar, legea transmisa la promulgare prevede ca 1% din taxele percepute pentru obtinerea licentei de organizare a jocurilor de noroc si a autorizatiei de exploatare a jocurilor de noroc, precum si din taxa de acces in cazinouri si cluburi de poker se constituie ca venit al Comitetului Olimpic si Sportiv Roman, iar 0,2% ca venit al Comitetului National Paralimpic. Astfel, taxele respective nu sunt alocate in integralitate ca venituri bugetare, bugetul de stat fiind, in acest mod, diminuat cu sumele alocate direct Comitetului Olimpic si Sportiv Roman, respectiv Comitetului National Paralimpic. Mai mult, prin aceasta reglementare, anumite procente din veniturile bugetare obtinute ca urmare a perceperii acestor taxe sunt prealocate, in mod direct, unei cheltuieli extrabugetare, ca venituri pentru cele doua entitati, cu statut juridic de asociatie.
Avand in vedere aspectele de mai sus, consideram ca textul criticat, desi deroga de la dispozitiile alin. (2) al art. 30 din Legea nr. 69/2010, potrivit carora prealocarea unor sume bugetare cu destinatie speciala unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare nu este permisa, vine in vadita contradictie cu prevederile art. 8 alin. (2) al Legii nr. 500/2002.
Art. 10 al Legii nr. 500/2002, care stabileste principiul unitatii bugetare, interzice la alin. (2) elaborarea de acte normative prin care se creeaza cadrul legal pentru constituirea de venituri care pot fi utilizate in sistem extrabugetar, cu exceptia cazurilor in care Guvernul aproba infiintarea de activitati finantate integral din venituri proprii pe langa unele institutii publice sau schimbarea sistemului de finantare a unor institutii publice.
Or, contrar acestor prevederi, legea transmisa la promulgare instituie cadrul juridic necesar utilizarii respectivelor taxe bugetare in afara sistemului bugetar. Avand in vedere statutul Comitetului Olimpic Sportiv Roman si al Comitetului National Paralimpic, acestea sunt asociatii, persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, astfel ca nu pot fi exceptate de la rigorile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002.

Nemultumirea presedintelui

Tinand cont de toate aceste aspecte, consideram ca legea transmisa la promulgare intra in contradictie cu principiile bugetare consacrate de art. 8 si art. 10 din Legea nr. 500/2002, fiind afectata calitatea actului legislativ si, in consecinta, creand o stare de insecuritate juridica, respectiv o atingere a increderii legitime a indivizilor in normele aplicabile. Inadvertenta textelor legale mai sus amintite creeaza o situatie obscura, in care destinatarii legii sunt lipsiti de previzibilitatea normelor juridice, ceea ce afecteaza dreptul cetatenilor la o interpretare universala a legislatiei fiscal-bugetare. Acest lucru este de natura sa afecteze existenta si respectarea principiilor legale si constitutionale care impun o conduita unitara, neechivoca tuturor participantilor la relatiile fiscal-bugetare.
Prin modul defectuos de legiferare, solutia legislativa adoptata de Parlament a creat o incertitudine juridica referitoare la existenta si respectarea normativa a principiilor legislative bugetare si a principiului constitutional al universalitatii drepturilor si a obligatiilor, avand in vedere ca posibilitatea fiecarei persoane de a se conforma obligatiilor legale si de a beneficia de drepturile cuvenite este incerta din cauza contrarietatii legislative create prin norma dedusa instantei de contencios constitutional.
Asadar, consideram ca, prin toate acestea, legiuitorul a creat o situatie de natura sa determine o insecuritate juridica a persoanei, contravenind, astfel, art. 1 alin. (5) din Constitutie coroborat cu art. 15 alin. (1) din Constitutie privind universalitatea drepturilor si obligatiilor. Or, potrivit Curtii Constitutionale, securitatea juridica a unei persoane reprezinta un ,’concept care se defineste ca un complex de garantii de natura sau cu valente constitutionale inerente statului de drept, in considerarea carora legiuitorul are obligatia constitutionala de a asigura atat o stabilitate fireasca dreptului, cat si valorificarea in conditii optime a drepturilor si libertatilor fundamentale’ (Decizia nr. 454/2018 si Decizia nr. 1/2021).
De asemenea, apreciem ca o asemenea reglementare incoerenta, care altereaza intelegerea si aplicarea legii, este in evidenta discordanta si cu prevederile art. 13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, potrivit carora actul normativ trebuie sa se integreze organic in sistemul legislatiei, scop in care trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelasi nivel, cu care se afla in conexiune. In acest sens, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 30/2016 asupra admiterii sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 alin. (3), (4) si (5) din Regulamentul Camerei Deputatilor, a retinut, cu privire la dispozitiile Legii nr. 24/2000 ca ‘Desi normele de tehnica legislativa nu au valoare constitutionala (…) prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricarui act normativ, a caror respectare este necesara pentru a asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concura la asigurarea unei legislatii care respecta principiul securitatii raporturilor juridice, avand claritatea si previzibilitatea necesara’.

Argumentele invocate

In plus, cu privire la expresia principiului securitatii juridice, prevazut de art. 1 alin. (5) din Constitutie, in jurisprudenta sa, instanta constitutionala a statuat ca acesta este un ,’principiu care exprima in esenta faptul ca cetatenii trebuie protejati contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecuritati pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta risca s-o creeze, impunand ca legea sa fie accesibila si previzibila’ (Decizia nr. 51/2012, Decizia nr. 240/2020, Decizia nr. 1/2021).
Prin urmare, consideram ca solutia legislativa criticata aduce atingere atat principiului suprematiei legii si principiului securitatii raporturilor juridice, in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea legii, asa cum acestea isi gaseste expresia in art. 1 alin. (5) din Constitutie, raportat la Legea nr. 24/2000 si dezvoltat intr-o bogata jurisprudenta constitutionala, cat si, pe cale de consecinta, prevederilor art. 1 alin. (3) privind statul de drept din Legea fundamentala.
In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea pentru modificarea si completarea art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc si pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000 este neconstitutionala”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

liternet