JOBUL VIITORULUI: CIP IN CREIER PENTRU PRODUCTIVITATE – Peste o treime dintre romani ar accepta „augmentarea” inteligentei cu un device electronic

Peste o treime dintre romani (35%) ar fi interesati sa-si amplifice capacitatea creierului cu ajutorul unor implanturi high-tech, arată o cercetare Kaspersky. Augmentarea umana – accelerarea proceselor mentale cu ajutorul tehnologiei de ultima ora – nu mai este de domeniul „stiintifico – fantastic” sau al teoriilor conspiratiei. Noua tehnologie de up-grade a capacitatii creierului uman cu ajutorul implantarii unor cip-uri este deja in testare pe subiecti umani de cativa ani. Specialistii au cazut de acord ca o conectare directa intre inteligenta umana si cea artificiala, mai precis un implant high-tech, este viitorul pe o piata a muncii din ce in ce mai interesata de cresterea productivitatii si a nivelului de automatizare a proceselor.

La nivel international, una din cinci persoane (22%) ar opta pentru ameliorarea inteligentei sau a capacitatii intelectuale cu ajutorul tehnologiei, daca ar putea. In plus, mai mult de jumatate (52%) dintre oameni considera ca este „total” sau „in mare parte acceptabil” sa foloseasca augmentarea umana pentru a imbunatati capacitatea copiilor de a invata la scoala.

„Securitatea va fi o preocupare cheie pe masura ce augmentarea umana prinde contur. Exista riscul ca tehnologia de augmentare umana sa avanseze in afara controlului guvernelor sau al altor organisme de reglementare, ceea ce reprezinta un aspect cu potential periculos pentru umanitate” - Marco Preuss, directorul echipei globale de cercetare si analiza Kaspersky Europa

Augmentarea umana are, de asemenea, implicatii importante pentru societate, in special in educatie si la locul de munca.

Unii lideri din domeniul tehnologiei sugereaza ca cipurile implantate in creier ar putea ajuta la solutionarea problemelor de sanatate mintala si la cresterea performantei

Discutia cu privire la augmentarea inteligentei umane cu ajutorul unor „proteze” tehnologice implantate in creier a capatat contur acum cativa ani. In 2016, newsscientist.com scria despre o mare comanie care tocmai a demarat, oficial, cercetarea in domeniu.

„Daca ai putea implanta un dispozitiv in creier pentru a-ti spori inteligenta, ai face-o? O noua companie tocmai a investit 100 de milioane de dolari in dezvoltarea unui astfel de dispozitiv si este sfatuita de unele dintre cele mai mari nume din stiinta. Compania, Kernel, a fost lansata la inceputul acestui an de catre antreprenorul Bryan Johnson”, scria newsscientist.com in 2016.

La acel moment, cercetarea era in stare suficient de avansata astfel ca studiile experimentale pe oameni, la nivelul companiei, incepusera deja.

Ce inseamna mai exact acest implant?

„Ideea este ca, daca aveti pierderi de memorie, atunci puteti construi o proteza pentru hipocampus care ar ajuta la restabilirea circuitelor si la restabilirea memoriei”, spunea antreprenorul Bryan Johnson. El a recunoscut, la acel moment, ca a creat primii super-oameni. „Primii super-oameni sunt cei care au deficite de la inceput”, preciza Johnson.

Posibilitatile de „neuroplastie” sunt nelimitate, explica antreprenorul.

„Daca putem imita functia naturala a creierului si putem lucra cu adevarat cu codul neuronal, atunci pun intrebarea - ce nu putem face? (...) Am putea invata de o mie de ori mai repede? Am putea alege ce amintiri sa pastram si pe care sa le scapam? Am putea avea o conexiune cu computerele noastre?”, spunea entuziastul antreprenor.

Patru ani mai tarziu, Kaspersy initia studiul publicat miercuri, 11 octombrie 2020, despre disponibilitatea oamenilor de a accepta aceasta tehnologie.

Majoritatea respondentilor citati in studiu isi doresc tehnologiile de augmentare umana pentru binele umanitatii, mai mult de jumatate (53%) spunand ca ar trebui folosita pentru a imbunatati calitatea vietii.

Conform cercetarii, cel mai mare interes pentru cresterea capacitatii intelectuale se regaseste in randul celor cu varste cuprinse intre 18 si 34 de ani (27%) si scade odata cu varsta, pana la 22% in randul celor intre 35 si 54 de ani si la doar 17% pentru cei cu varsta peste 55 de ani. La polul opus, aproape o treime dintre femei (23%) sunt mai interesate de imbunatatirea inteligentei decat barbatii (22%).

In Romania, 35% dintre cei chestionati au admis faptul ca ar fi interesati sa-si dezvolte capacitatile creierului cu ajutorul tehnologiei

Pe locurile urmatoare s-au clasat Ungaria si Maroc, ambele cu o pondere a interesului de 30%. Pe de alta parte, locuitorii din Grecia (16%) si din Danemarca (12%) au inregistrat cele mai mici cote de interese fata de augmentarea umana. Studiul de specialitate derulate in Europa si Africa de Nord dezvalui faptul ca aproape doua treimi (63%) dintre respondenti ar lua in considerare imbunatatirea corpurilor cu ajutorul tehnologiei - fie permanent, fie temporar. In acest sens, italienii sunt cei mai dispusi sa ia in considerare augmentarea umana (81%), iar britanicii se situeaza la polul opus (33%).

Unele dintre persoanele intervievate si-au exprimat chiar dorinta de a-si conecta dispozitivele smartphone la corpurile lor

De asemenea, peste jumatate dintre respondenti isi doresc tehnologiile de augmentare umana pentru binele umanitatii si ca ar trebui folosite pentru a imbunatati calitatea vietii. Augmentarea umana este procesul de imbunatatire fizica a corpului cu ajutorul tehnologiei, de exemplu, prin introducerea unui cip in creier pentru a-i permite acestuia sa functioneze mai rapid si sa acceseze instantaneu o gama larga de informatii de pe Internet.

Studiul a fost realizat Opinium Research in perioada 9 - 27 iulie 2020, pe un esantion de 14.500 de adulti din 16 tari, inclusiv Austria, Belgia, Republica Ceha, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Maroc, Olanda, Portugalia, Romania, Spania, Elvetia si Regatul Unit al Marii Britanii.

In acest moment, sunt mai multe aplicatii stiintifice de integrare a sistemelor de inteligenta artificiala cu sisteme vii – in principal animale de laborator

Un studiu din 2019 explica in detaliu cum functioneaza aceste sisteme mixte.

„Inteligenta Cyborg este un tip emergent de paradigma a inteligentei. Acesta isi propune sa integreze profund inteligenta masinii cu inteligenta biologica prin conectarea masinilor si a fiintelor vii prin interfete neuronale, sporind puterea prin combinarea capacitatii de cunoastere biologica cu capacitatea de calcul a masinii. Inteligenta Cyborg este considerata a fi o noua modalitate de a spori capacitatile fiintelor vii cu inteligenta masinii. In aceasta lucrare, construim cyborgi din sobolani pentru a demonstra cum pot accelera sarcina de evadare a labirintului cu integrarea inteligentei masinilor.

(...)

Dupa ce sobolanul se recupereaza dupa operatie, un micro-stimulator fara fir este montat pe spatele sobolanului pentru a livra stimuli electrici in creier prin intermediul electrozilor implantati. Acest lucru permite utilizatorului, utilizand un computer, sa livreze impulsuri de stimul catre oricare dintre locurile implantate ale creierului de la distanta. Stimularea in MFB poate excita robotul sobolan prin cresterea nivelului de dopamina in creier si stimularea in stanga sau in dreapta”, searata intr-un studiu publicat in 2019 de Yipeng Yu,Gang Pan ,Yongyue Gong,Kedi Xu,Nenggan Zheng,Weidong Hua,Xiaoxiang Zheng, Zhaohui Wuintr-un jurnal stiintific. https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0147754&utm_source=mandiner&utm_medium=link&utm_campaign=mandiner_202005#authcontrib

Implicatiile augentarii inteligentei umane cu device-uri IA (artificial intelligence) pe piata muncii

Inca din anul 2017, tehnologia augmentarii umane a fost luata in calcul pentru optimizarea productiei in mai multe domenii de business. Tehnologia afecteaza radical lumea business-ului, sporind eficienta afacerilor cu ajutorul inteligentei artificiale (AI), a Internetului lucrurilor (IoT), machine learning-ului si augmentarii umane. Supravietuirea si mentinerea competitivitatii in acest context economic necesita adaptarea la noile trenduri, scriau revistele de specialitate la acel moment.

Conform unui studiu al PricewaterhouseCoopers (PwC) din 2017, un procent de 72% dintre liderii de business intervievati considera ca inteligentia artificiala aduce un avantaj real proceselor de afaceri. In studiul de fata aflam si ca majoritatea managerilor folosesc (din 2017) aceasta tehnologie pentru rezolvarea unor sarcini repetitive, cum ar fi stocarea actelor (82%) si inregistrarea programarilor (79%).

Cresterea utilizarii inteligentei artificiale in aplicatiile de business permite obtinerea unor analize predictive eficiente si imbunatateste accesul la informatie a companiilor din diferite nise de activitate. Business-urile vor trebui insa sa-si revizuiasca sistemele ERP, pentru a crea un fundament de integrare mai bun cu tehnologia AI. Cresterea volumului de date disponibile la nivelul unei firme, colectate in special prin AI, sporeste eficienta firmei.

Integrarea inteligentei augmentate

Nu doar inteligenta artificiala are un efect disruptiv asupra mediului economic, ci si inteligenta augmentata, care urmareste aplicarea inteligentei artificiale prin dezvoltarea interactiunii dintre om si masina. Acest efort vizeaza mai multe industrii, iar dintre acestea vom mentiona doua, dintre care studiul citat de revista Alfa Software: industria auto si cea aeronautica.

Existenta locurilor de munca traditionale este pusa acum sub semnul intrebarii de cresterea utilizarii AI

Spre exemplu, inca din 2017, in SUA, Pizza Hut a inlocuit ospatarii cu roboti capabil sa preia comenzile si sa proceseze platile, Walmart a folosit noile tehnologii pentru a inlocui 7 000 de contabili, Foxconn, producatori iPhone, au inlocui 6 000 de angajati cu asistenti automatizati. Iar acesta este doar inceputul.