Slaba capitalizare a firmelor este una dintre vulnerabilitatile structurale persistente la adresa stabilitatii financiare din Romania, cu implicatii directe asupra disciplinei la plata si a accesului la finantare, se arata in Raportul asupra stabilitatii financiare elaborat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) condusa de Mugur Isarescu (foto).

Potrivit raportului, numarul firmelor subcapitalizate s-a majorat cu 9 la suta in 2023, pana la 260,5 mii companii, reprezentand o proportie importanta (31 la suta) din totalul firmelor din economie. Acestea au un necesar de recapitalizare de aproximativ 147 miliarde lei (echivalentul a 29,5 miliarde euro, +5,8 la suta fata de anul 2022) si angajeaza 11,7 la suta din totalul salariatilor companiilor nefinanciare. Aportul la valoarea adaugata in economie este de 5,2 la suta, iar contributia la cifra de afaceri de circa 10 la suta, in timp ce ponderea in totalul restantelor bugetare este de 82 la suta, conform datelor raportate pentru anul 2023.
Dintre aceste firme, 97 la suta sunt companii care au capitaluri proprii negative, respectiv 253,8 mii de firme. Ele reprezinta 30,5 la suta din totalul companiilor nefinanciare active la finalul anului 2023. Companiile cu capitaluri proprii negative au un necesar de recapitalizare de 141,1 miliarde lei (echivalentul a 28,4 miliarde euro, +5,5 la suta fata de anul 2022). 
Necesarul de recapitalizare aferent firmelor cu capitaluri proprii negative reprezinta 96 la suta din totalul necesarului de recapitalizare. Slaba disciplina la plata nu se observa doar in creantele bugetare sau in relatia cu furnizorii, ci si in cazul creditelor bancare, unde, desi expunerile totale ale firmelor slab capitalizate reprezinta doar 8,6 la suta, in cazul expunerilor neperformante ponderea se ridica la 25 la suta.

Accesul la finantare

Potrivit BNR, la nivel national, disciplina scazuta la plata in economie este una dintre principalele vulnerabilitati structurale, de natura sa slabeasca rezilienta firmelor in perioade de stres si sa afecteze accesul acestora la finantare. Circa jumatate dintre firmele autohtone au intampinat probleme din cauza intarzierii incasarilor de la partenerii comerciali in perioada martie 2023 – februarie 20247, intarzierile la plata afectand platile catre furnizori in cazul unui sfert din firme. 
In raport se mai arata ca Romania este tara cu cea mai mare utilizare a creditului comercial la nivelul UE. In anul 2023, datoriile comerciale la nivelul companiilor nefinanciare au inregistrat o crestere de 7 la suta fata de anul precedent la 421 miliarde lei, avand o rata de neperformanta (calculata ca pondere a restantelor fata de furnizori in total datorii comerciale) de 11 la suta, respectiv de trei ori mai mare fata de rata de neperformanta aferenta creditelor bancare. Durata de incasare a creantelor ramane mult peste termenul maxim de 60 de zile prevazut de cadrul legal (conform Legii nr. 72/2013) si peste media la nivel european (55 de zile), respectiv 86 de zile, similar perioadelor anterioare. 
“Corporatiile isi incaseaza semnificativ mai repede creantele comparativ cu intreprinderile mici si mijlocii (70 de zile versus 102 zile, in anul 2023). In cazul microintreprinderilor, termenul de recuperare a creantelor este de 149 de zile. Firmele din imobiliare si agricultura incaseaza cel mai greu creantele, in medie la 232 zile si, respectiv, 142 zile. Comertul este unicul sector in care termenele sunt, in medie, in linie cu termenul stabilit de lege. Companiile cu capital  privat strain au cel mai scazut termen de recuperare a creantelor (77 de zile), urmate de firmele cu capital privat autohton (90 de zile), in timp ce companiile de stat isi incaseaza creantele dupa 149 de zile, in medie”, arata Banca Nationala.

>>Raportul BNR