Banca Nationala a Romaniei a decis luni, 7 aprilie 2025, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie) la nivelul de 6,50 la suta pe an. Este pentru a patra oara consecutiv cand institutia condusa de Mugur Isarescu “ingheata” rata, dupa ce aceasta a scazut doua luni la rand in 2024.

In functie de rata dobanzii de politica monetara, bancile stabilesc dobanzile pe care le practica. Avand in vedere ca valoarea dobanzii-cheie stagneaza, teoretic ratele la banca ar trebui sa nu mai creasca. Asta intrucat rata dobanzii de politica monetara  este cea care da tonul celorlalte din piata.  Atunci cand BNR majoreaza dobanda-cheie, scopul fiind scaderea inflatiei, este de asteptat ca bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit. Acest lucru nu ar trebui insa sa se intample, avand in vedere decizia BNR.  

Prezentam decizia BNR:

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 7 aprilie 2025, a hotarat urmatoarele:
      -mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an;
      -mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50 la suta pe an;
      -mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Economia, in scadere

Cele mai recente date si analize indica o incetinire pronuntata a cresterii in termeni trimestriali a economiei in trimestrul I 2025, implicand o dinamica anuala a PIB relativ similara celei din trimestrul precedent, in conditiile unor evolutii divergente la nivelul componentelor cererii agregate si al sectoarelor majore, arata BNR.
“Incertitudini si riscuri crescute decurg din evolutia viitoare a preturilor energiei si alimentelor, inclusiv in contextul legislatiei in domeniu, dar si din masurile de politica comerciala adoptate de state dezvoltate, cu potential impact asupra cotatiilor materiilor prime, precum si asupra preturilor internationale ale unor bunuri intermediare si finale.
Incertitudini mari sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al masurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate pana acum, precum si executia bugetara din primele doua luni ale anului, iar, pe de alta parte, cerinta consolidarii bugetare in conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum si cu procedura de deficit excesiv. O sursa de incertitudini si riscuri raman si conditiile de pe piata muncii si ritmul cresterii salariilor din economie”.