Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu (foto), a declarat luni, 17 februarie 2025, ca nu este momentul pentru a reduce dobanda-cheie. Isarescu a invocat fluctuantii puternice si incertitudini in economia Romaniei.

Banca Nationala a Romaniei a decis vineri, 14 februarie 2025, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie) la nivelul de 6,50 la suta pe an. Este pentru a treia luna consecutiv cand institutia condusa de Mugur Isarescu “ingheata” rata, dupa ce aceasta a scazut doua luni la rand. 
In functie de rata dobanzii de politica monetara, bancile stabilesc dobanzile pe care le practica. Avand in vedere ca valoarea dobanzii-cheie stagneaza, teoretic ratele la banca ar trebui sa nu mai creasca. Asta intrucat rata dobanzii de politica monetara  este cea care da tonul celorlalte din piata.  Atunci cand BNR majoreaza dobanda-cheie, scopul fiind scaderea inflatiei, este de asteptat ca bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit. Acest lucru nu ar trebui insa sa se intample, avand in vedere decizia BNR. 

Potrivit prognozei actualizate, rata anuala a inflatiei va cunoaste o fluctuatie pronuntata in semestrul I 2025 - pe fondul efectelor de baza in dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp -, iar in semestrul II va descreste pe o traiectorie mai ridicata decat cea din proiectia precedenta, mentinandu-se deasupra intervalului tintei pana la finele anului curent. Totodata, dupa ce va cobori in primele luni din 2026 usor sub limita de sus a intervalului tintei, rata anuala a inflatiei va ramane constanta pana la capatul orizontului de prognoza, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior.
Descresterea va avea ca resorturi efecte de baza dezinflationiste si influente venite din decelerarea cresterii preturilor importurilor, precum si din ajustarea descendenta a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicata totusi decat in proiectia precedenta -, alaturi de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflationiste ale deficitului de cerere agregata, anticipat sa se deschida si sa creasca moderat in anul curent, dar sa se restranga gradual ulterior.

Riscurile identificate

Incertitudini si riscuri continua sa decurga din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al masurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate pana acum, iar, pe de alta parte, cerinta consolidarii bugetare in conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum si cu procedura de deficit excesiv.
O sursa de incertitudini si riscuri raman insa si conditiile de pe piata muncii si ritmul cresterii salariilor din economie. Totodata, incertitudini semnificative continua sa fie asociate dinamicilor preturilor energiei si alimentelor, precum si traiectoriei viitoare a cotatiei titeiului, iar riscuri notabile vin din tendinta de extindere a protectionismului comercial, cu potential impact asupra cotatiilor altor materii prime, precum si asupra preturilor unor bunuri intermediare si finale.
Potrivit BNR, incertitudini si riscuri crescute la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza razboiul din Ucraina si situatia din Orientul Mijlociu, dar mai cu seama mersul economiei globale/zonei euro si al comertului international in contextul masurilor de politica comerciala ale administratiei americane. Totodata, absorbtia si utilizarea fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ele sunt insa esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice si ale consolidarii bugetare.