Banca Nationala a Romaniei condusa de Mugur Isarescu (foto) ia in calcul reducerea ratei dobanzii de politica monetara, asa numita dobanda-cheie. Acest lucru a fost discutat in cadrul sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie, a anuntat BNR.

In prezent, dobanda-cheie este de  7% pe an. Avand in vedere ca valoarea dobanzii-cheie este “inghetata” de luni bune la 7%, teoretic ratele la banca ar trebui sa nu mai creasca. Si asta pentru ca de fiecare data cand BNR majoreaza dobanda-cheie, scopul fiind scaderea inflatiei, este de asteptat ca si bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit. Asta intrucat rata dobanzii de politica monetara  este cea care da tonul celorlalte din piata.  Iar daca dobanda va fi redusa, romanii vor avea rate mai mici.

In cadrul sedintei, membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In acelasi timp, s-a convenit ca o eventuala confirmare in lunile urmatoare a revenirii si mentinerii ratei anuale a inflatiei pe traiectoria descrescatoare previzionata ar putea face oportuna initierea unei reduceri prudente a ratei dobanzii de politica monetara, conditionat insa si de incertitudinile si riscurile prevalente la adresa perspectivei inflatiei. 

Incertitudini si riscuri semnificative raman asociate conduitei viitoare a politicii fiscale si de venituri, au aratat in mai multe randuri membrii Consiliului, facand referiri in mod particular la dinamica salariilor din sectorul public si la impactul integral al noii legi a pensiilor.  In acelasi timp, s-a convenit ca incertitudini si riscuri semnificative la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si de evolutiile economice din Europa, indeosebi din Germania.
Inclusiv din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au subliniat importanta mentinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene si au reiterat cerinta utilizarii eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice.

Prezentam anuntul BNR:

“In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat deciziile de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si perspectiva evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.
In discutiile privind evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei a coborat in decembrie 2023 la 6,61 la suta, sub nivelul prognozat, reducandu-se astfel cu 9,76 puncte procentuale fata de finele anului precedent. Contributiile majore, aproape egale, la aceasta scadere au fost aduse de preturile alimentelor procesate si de preturile energiei, au remarcat membrii Consiliului, evidentiind in acelasi timp influentele dezinflationiste suplimentare, mult mai modeste insa, venite de pe segmentele LFO si combustibili, dar si micile efecte de sens opus generate in 2023 de subcomponentele marfuri nealimentare si servicii de piata ale inflatiei de baza.
S-a observat ca, in trimestrul IV 2023, rata anuala a inflatiei si-a accelerat descresterea mai mult decat s-a anticipat, dupa scaderea la 8,83 la suta in luna septembrie, in conditiile in care dinamicile preturilor alimentelor si ale energiei au continuat sa se reduca relativ alert, iar plusul de ritm inregistrat in acest interval de pretul combustibililor, pe seama unui efect de baza, a fost compensat integral ca impact de decelerarea cresterii preturilor administrate si a pretului produselor din tutun.
La randul ei, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat peste asteptari trendul descendent in trimestrul IV 2023, coborand la 8,4 la suta in decembrie, de la 11,3 la suta in septembrie, sub influenta dezinflationista considerabila, desi in atenuare, a evolutiilor de pe segmentul alimentelor procesate, dar si ca urmare a scaderilor de dinamica inregistrate in acest interval de subcomponenta bunurilor nealimentare si de cea a serviciilor, dupa ascensiuni aproape continue de mai bine de doi ani, au subliniat membrii Consiliului.

Analiza pe inflatie

In urma analizei, s-a convenit ca recentul comportament al inflatiei de baza are ca resorturi majore efecte de baza dezinflationiste mai extinse, corectii descendente ale cotatiilor marfurilor agroalimentare si masura de plafonare temporara a adaosului comercial la produse alimentare de baza, reflectand insa si influentele temperarii cererii de consum si ale descresterii dinamicii preturilor importurilor. Actiunea acestor factori a fost doar in mica masura atenuata de transferarea in preturile unor servicii a cresterilor de costuri antrenate de majorarea in trimestrul IV 2023 a salariului minim brut, precum si de inrautatirea temporara a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt ale agentilor economici, au semnalat mai multi membri ai Consiliului.
S-a sesizat, totodata, ca preturile de productie din industrie pentru piata interna au continuat sa consemneze scaderi consistente de dinamica pe segmentul bunurilor de consum in trimestrul IV 2023, insa expectatiile inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari s-au reajustat usor in sens ascendent in intervalul noiembrie 2023-ianuarie 2024, consolidandu-se astfel deasupra intervalului tintei. In acelasi timp, salariul net real si-a reaccelerat cresterea in primele doua luni ale trimestrului IV 2023, inclusiv pe fondul accentuarii descresterii ratei anuale a inflatiei, impulsionand redresarea puterii de cumparare a consumatorilor, au evidentiat mai multi membri ai Consiliului.

Economia schiopateaza

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca noua varianta provizorie a datelor statistice reconfirma incetinirea semnificativa, dar sub asteptari, a cresterii economice in trimestrul III 2023 – la 0,9 la suta, de la 1,5 la suta in precedentele trei luni –, ce implica o restrangere relativ temperata a excedentului de cerere agregata in acest interval.
Se reconfirma, de asemenea, mentinerea dinamicii anuale a PIB in trimestrul III la un nivel modest din perspectiva istorica - la 1,1 la suta, fata de 1,0 la suta in trimestrul II -, in conditiile majorarii impactului contractionist al variatiei stocurilor si ale comprimarii consumului administratiei publice, in timp ce formarea bruta de capital fix si-a reamplificat dinamica anuala la o valoare de doua cifre, iar consumul gospodariilor populatiei si-a reaccelerat cresterea, au remarcat membrii Consiliului.
Totodata, evolutia exportului net a continuat sa-si majoreze influenta expansionista, data fiind marirea si in trimestrul III a ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri si servicii si cea a volumului importurilor. Drept urmare, deficitul balantei comerciale si-a reaccentuat usor declinul fata de perioada similara a anului trecut, iar cel de cont curent a continuat sa scada semnificativ in termeni anuali, dar ceva mai modest decat in trimestrul II, in contextul incetinirii ritmului ameliorarii soldului balantei veniturilor primare, pe seama evolutiei profiturilor reinvestite, au subliniat mai multi membri ai Consiliului.
Referitor la perspectiva apropiata, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabila o incetinire usoara a cresterii economice in trimestrele IV 2023 si I 2024 fata de trimestrul III 2023, ce implica o restrangere moderata a excedentului de cerere agregata in acest interval, dar si niveluri mai ridicate ale dinamicii anuale a PIB.

Deficitul comercial

S-a observat ca, potrivit indicatorilor cu frecventa ridicata, cresterea in termeni anuali a economiei a fost sustinuta consistent de consumul privat in trimestrul IV 2023, iar contributia formarii brute de capital fix a ramas importanta, in principal pe seama evolutiilor de pe segmentul constructiilor ingineresti. Aportul exportului net a redevenit insa probabil usor negativ, in conditiile in care variatia anuala a importurilor de bunuri si servicii s-a reamplificat relativ mai pronuntat in octombrie-noiembrie 2023, reintrand in teritoriul pozitiv si devansand-o pe cea a exporturilor. Pe acest fond, deficitul comercial si cel de cont curent au inregistrat o crestere in termeni anuali – dupa trei trimestre de comprimare –, ce a fost puternic accentuata in cazul celui din urma de inrautatirea soldurilor balantelor veniturilor. Pe ansamblul primelor 11 luni ale anului 2023, ambele deficite au ramas totusi vizibil inferioare celor din perioada similara a anului precedent, au semnalat unii membri ai Consiliului.
In ceea ce priveste piata muncii, membrii Consiliului au apreciat ca tensiunile de pe piata sunt inca ridicate, dar in atenuare usoara, facand referiri la evolutia stagnanta a efectivului salariatilor din economie din octombrie-noiembrie 2023 si la relativa stabilitate a ratei somajului BIM, precum si la slabirea accentuata din ultimele patru luni a intentiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp. Totodata, s-a sesizat ca marirea foarte usoara in ianuarie 2024 a deficitului de forta de munca raportat de companii a survenit dupa o scadere semnificativa in trimestrul IV 2023 si se datoreaza integral evolutiei din sectorul serviciilor.

Costul fortei de munca

Ritmul cresterii costurilor cu forta de munca ramane insa deosebit de alert si preocupant din perspectiva inflatiei, dar si a competitivitatii externe, au subliniat membrii Consiliului, observand ca dinamica anuala de doua cifre a castigului salarial mediu brut nominal si-a reaccelerat ascensiunea in primele doua luni din trimestrul IV 2023 - in principal sub impactul majorarii salariului minim brut -, iar cea a costului unitar cu forta de munca din industrie a inregistrat o crestere relativ abrupta in noiembrie, inclusiv ca efect al amplificarii pierderilor de productivitate a muncii.
Totodata, s-a aratat ca deficientele structurale ale pietei muncii si dinamica salariilor din sectorul public constituie si in viitor surse de potentiale presiuni mai ridicate asupra costurilor salariale din mediul privat. In sens opus vor actiona insa probabil trendul descendent al ratei inflatiei si dinamica inca scazuta a cererii interne si a celei externe, precum si recursul in crestere la angajati extracomunitari, au sustinut mai multi membri ai Consiliului. Din aceasta perspectiva, deosebit de importante sunt cresterile salariale rezultate din renegocierile ce se vor derula in primele luni ale anului curent, au convenit membrii Consiliului.
In discutiile privind conditiile financiare, membrii Consiliului au facut referiri la principalele cotatii ale pietei monetare interbancare, care au inregistrat mici scaderi si in prima luna din 2024, in timp ce randamentele pe termen mediu si lung ale titlurilor de stat s-au reinscris si s-au mentinut pe o traiectorie usor ascendenta pana in ultima decada a lui ianuarie – relativ in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune –, in contextul unei noi revizuiri a asteptarilor investitorilor privind perspectiva ratei dobanzii Fed, cu impact si asupra apetitului global pentru risc.
In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendenta la mijlocul lunii ianuarie 2024, dar mai modesta decat cele evidentiate in regiune si succedata de o relativa stabilizare pe noul palier. Si in raport cu dolarul SUA, leul s-a depreciat doar usor, in conditiile in care moneda americana a tins sa se intareasca dupa pierderea de valoare suferita in decembrie pe pietele financiare internationale. Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro raman totusi ridicate, au apreciat membrii Consiliului, evocand dimensiunea inca considerabila a dezechilibrului extern si incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscala, precum si perspectiva ratelor dobanzilor reprezentative al bancilor centrale majore si actualele tensiuni geopolitice.

Credite pentru sectorul privat

In acelasi timp, s-a observat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a accentuat ascensiunea in decembrie 2023 in raport cu precedentele doua luni, ajungand la 6,4 la suta, de la 5,4 la suta in noiembrie, pe fondul continuarii accelerarii cresterii componentei in lei, dar si in conditiile incetinirii scaderii ritmului creditului in valuta, reflectand cu precadere evolutiile de pe segmentul societatilor nefinanciare. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a redus marginal in decembrie 2023, la 68,4 la suta, de la 68,5 la suta in noiembrie.
In ceea ce priveste evolutiile economice viitoare, membrii Consiliului au aratat ca noile evaluari reconfirma perspectiva cresterii ratei anuale a inflatiei in debutul anului curent si a reluarii scaderii acesteia ulterior, dar intr-un ritm incetinit comparativ cu 2023 si cu proiectia precedenta. Astfel, dupa ce urca probabil in ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuala a inflatiei este asteptata sa coboare in decembrie 2024 la 4,7 la suta, doar marginal sub valoarea din prognoza precedenta, iar la finele anului viitor sa scada la 3,5 la suta – nivel situat la limita de sus a intervalului tintei si peste cel de 3,3 la suta indicat de proiectia anterioara pentru septembrie 2025.

Analiza pe inflatie

Cresterea temporara din luna ianuarie 2024 are ca principal determinant impactul exercitat de majorarea si introducerea unor taxe si impozite indirecte in scopul continuarii consolidarii bugetare, resimtit prioritar pe segmentele combustibili si produse din tutun si intr-o mai mica masura la nivelul inflatiei de baza. Actiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni insa dezinflationista ulterior, dar aproape exclusiv pe termen scurt si cu o intensitate in diminuare progresiva, pe fondul influentelor in atenuare asteptate sa decurga din efecte de baza si din corectii descendente ale cotatiilor marfurilor, indeosebi ale materiilor prime agroalimentare, au evidentiat in mai multe randuri membrii Consiliului.
In acelasi timp, s-a convenit ca balanta riscurilor induse de factori pe partea ofertei ramane inclinata in sens ascendent, atat pe termen scurt, cat si pe orizontul mai indepartat de timp, facandu-se referiri la potentiale efecte directe/indirecte ale masurilor de sustinere a consolidarii bugetare, precum si la incertitudini asociate plafonarii adaosului comercial la alimente de baza si a preturilor la energie electrica si gaze naturale.
Totodata, presiunile inflationiste ale factorilor fundamentali vor persista probabil pe intregul orizont de prognoza si se vor atenua mult mai gradual decat s-a anticipat anterior, data fiind perspectiva restrangerii foarte lente a excedentul de cerere agregata si a mentinerii acestuia la o valoare semnificativa la sfarsitul anului 2025, fata de proiectia precedenta care indica intrarea gap-ului PIB in teritoriul negativ inca din trimestrul IV 2024, au aratat in mai multe randuri membrii Consiliului. De asemenea, cresterea costului unitar cu forta de munca din sectorul privat este asteptata sa se tempereze doar usor in anul curent, ramanand relativ mai alerta, iar absorbirea, cel putin partiala, a acesteia in marjele de profit ale firmelor este conditionata de situatia cererii de consum de pe diferite segmente, au sustinut mai multi membri ai Consiliului.
Efecte dezinflationiste consistente sunt insa anticipate sa se resimta la nivelul inflatiei de baza din descresterea anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, intr-un ritm usor incetinit totusi fata de prognoza precedenta, iar altele moderate din decelerarea cresterii preturilor importurilor. Influente dezinflationiste insemnate, dar in atenuare ori epuizare, vor veni probabil si din efecte de baza, precum si din ajustari descendente ale cotatiilor unor marfuri, in timp ce in sensul incetinirii descresterii dinamicii inflatiei de baza sunt de asteptat sa actioneze pe termen scurt modificarile de impozite si taxe si eliminarea unor facilitati fiscale, au subliniat membrii Consiliului.
In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat va continua probabil sa scada gradual, dar ceva mai alert decat dinamica inflatiei headline, coborand la 5,0 la suta in decembrie 2024 si la 3,6 la suta la finele orizontului proiectiei, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 5,2 la suta, respectiv 3,4 la suta.

Sperante pentru cresterea economica

Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au aratat ca acesta are ca premise si fundamente probabila incetinire usor sub asteptari a ritmului PIB in 2023, dar mai cu seama perspectiva accelerarii mai pronuntate a cresterii economice in 2024 si 2025 fata de previziunile precedente. Perspectiva se anticipeaza a fi sustinuta de temperarea inflatiei si de redresarea cererii externe, precum si de caracterul politicii fiscale in conditiile noii legi a pensiilor si de utilizarea mai extinsa a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evolutia face probabila o restrangere mult mai lenta a excedentului de cerere agregata pe orizontul de prognoza, implicand intarzierea considerabila a inchiderii lui in raport cu proiectia precedenta, au punctat unii membri ai Consiliului.
Totodata, s-a sesizat ca, dupa slabirea accentuata din 2023, consumul gospodariilor populatiei va redeveni probabil in 2024 principalul determinant al avansului PIB si isi va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul cresterilor substantiale de salarii si transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflatiei, dar si in contextul nivelurilor reale ale ratelor dobanzilor la creditele si depozitele populatiei.
In schimb, cresterea formarii brute de capital fix este asteptata sa incetineasca considerabil in intervalul 2024-2025 si vizibil mai pronuntat decat s-a anticipat anterior, ramanand totusi robusta si cu o contributie apreciabila la dinamica PIB, in conditiile continuarii atragerii unui volum important, dar diminuat, de fonduri europene, dar si in contextul efectelor si incertitudinii asociate programelor si executiilor bugetare, precum si evolutiilor economice din Europa si tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.
S-a observat, de asemenea, ca evolutia exportului net va redeveni probabil usor contractionista in urmatorii doi ani, in conditiile revigorarii relativ mai rapide a absorbtiei interne. Probabila incetinire puternica, pe acest fond, a corectiei descendente a deficitului de cont curent ca pondere in PIB, precum si mentinerea implicita a indicatorului mult deasupra standardelor europene, au fost considerate ingrijoratoare de catre membrii Consiliului, mai ales din perspectiva implicatiilor potentiale asupra inflatiei si primei de risc suveran.
Incertitudini si riscuri semnificative raman asociate conduitei viitoare a politicii fiscale si de venituri, au aratat in mai multe randuri membrii Consiliului, facand referiri in mod particular la dinamica salariilor din sectorul public si la impactul integral al noii legi a pensiilor. Au fost evidentiate insa si masurile fiscale si bugetare ce ar putea fi implementate in perspectiva in vederea pozitionarii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescatoare sustenabila si compatibila cu cerintele procedurii de deficit excesiv si cu conditionalitatile atasate altor acorduri incheiate cu CE.

Riscuri si incertitudini

In acelasi timp, s-a convenit ca incertitudini si riscuri semnificative la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si de evolutiile economice din Europa, indeosebi din Germania.
Inclusiv din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au subliniat importanta mentinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene si au reiterat cerinta utilizarii eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice.
Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In acelasi timp, s-a convenit ca o eventuala confirmare in lunile urmatoare a revenirii si mentinerii ratei anuale a inflatiei pe traiectoria descrescatoare previzionata ar putea face oportuna initierea unei reduceri prudente a ratei dobanzii de politica monetara, conditionat insa si de incertitudinile si riscurile prevalente la adresa perspectivei inflatiei.
S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 6,00 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”.