Banca Nationala a Romaniei condusa de Mugur Isarescu (foto centru) a actualizat prognoza cu privire la inflatie. Astfel, rata anuala a inflatiei va creste usor in ultimele luni ale anului curent si va cunoaste o fluctuatie pronuntata in semestrul I 2025, ramanand deasupra intervalului tintei si peste valorile anticipate anterior. Totul pe fondul efectelor de baza in dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar si al secetei severe din 2024 si al majorarii cotatiilor unor marfuri, de natura sa afecteze in continuare dinamicile preturilor alimentelor si energiei.

In octombrie, BNR prognoza ca rata anuala a inflatiei va scadea pana la sfarsitul acestui an pe o traiectorie fluctuanta si mai ridicata decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din luna august, la 4,0 la suta in decembrie 2024, la 3,4 la suta la finele anului 2025 si la 3,2 la suta in iunie 2026.

Banca Nationala arata ca rata anuala a inflatiei isi va relua ulterior descresterea pe o traiectorie mai ridicata decat cea din proiectia precedenta, coborand abia in debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului tintei si ramanand in proximitatea acesteia pana la finele orizontului prognozei. Descresterea va continua sa fie antrenata de efecte de baza dezinflationiste, carora li vor alatura influentele asteptate sa vina din decelerarea cresterii preturilor importurilor, precum si din ajustarea descendenta a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicata totusi decat in proiectia precedenta -, dar si din restrangerea mai rapida a excedentului de cerere agregata, comparativ cu previziunile anterioare.

Riscuri semnalate de BNR

Incertitudini si riscuri insemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, avand in vedere masurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 in scopul consolidarii bugetare. O sursa de incertitudini si riscuri raman, de asemenea, conditiile de pe piata muncii si dinamica salariilor din economie. Totodata, incertitudini semnificative continua sa fie asociate evolutiei preturilor energiei si alimentelor, precum si traiectoriei viitoare a cotatiei titeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.
Incertitudini si riscuri crescute la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice din Europa si de pe plan global, in contextul escaladarii tensiunilor geopolitice.

Absorbtia fondurilor europene este vitala

Totodata, absorbtia si utilizarea fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt conditionate de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ele sunt insa esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
“Consiliul de administratie reitereaza ca, in contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru stabilitatea macroeconomica si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse”, arata BNR.