IOHANNIS, SPULBERAT DE CCR – Presedintele a pierdut meciul (Decizia)
Presedintele Klaus Iohannis (foto) a fost spulberat de CCR, dupa ce a contestat Legea privind unele masuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016.
Este vorba despre legea prin care Parlamentul stabileste data alegerilor parlamentare.
Judecatorii constitutionali au respins sesizarea presedintelui Iohannis si au decis ca legea prin care Parlamentul stabileste data alegerilor este constitutionala.
CCR arata in motivarea Deciziei 678/2020 ca Hotararea Guvernului nr.744/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor din anul 2020, desi emisa cu respectarea legii in vigoare la data respectiva [art.6 alin.(2) din Legea nr.208/2015], isi inceteaza de drept efectele in urma intrarii in vigoare a legii criticate.
Referindu-se la o ipotetica declarare a starii de urgenta in contextul pandemiei de COVID, judecatorii retin ca daca se instituie starea de urgenta, indiferent ca legea sau hotararea Guvernului este cea care stabileste data alegerilor, mandatul Camerelor se prelungeste de drept, Parlamentului sau Guvernului, dupa caz, revenindu-le sarcina de a stabili data alegerilor intr-un interval de 3 luni de la data incetarii prelungirii de drept a mandatului Camerelor.
Astfel, nu exista nicio incompatibilitate intre instituirea starii de urgenta, prin decret al Presedintelui Romaniei, si stabilirea datei alegerilor prin lege sau hotarare a Guvernului.
Curtea mai retine ca pe perioada prelungirii de drept a mandatului Camerelor, in ipoteza art.63 alin.(1) din Constitutie, Parlamentul are competenta de a adopta legi organice, cu alte cuvinte, poate raspunde in mod corespunzator unei asemenea situatii neprevazute.
Iata pasaje din motivarea deciziei CCR, pe care o atasam integral la finalul articolului:
“Daca intrarea in vigoare a legii analizate nu s-a produs cu un interval de timp suficient inainte de momentul la care Guvernul este tinut potrivit legii-cadru sa emita hotararea de stabilire a datei alegerilor, aceasta hotarare emisa fiind isi inceteaza de drept efectele de la momentul intrarii in vigoare legii care ii retrage, temporar[in privinta alegerilor organizate ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016], competenta de a stabili data alegerilor. Prin urmare, Hotararea Guvernului nr.744/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor din anul 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.816 din 4 septembrie 2020, desi emisa cu respectarea legii in vigoare la data respectiva [art.6 alin.(2) din Legea nr.208/2015], isi inceteaza de drept efectele in urma intrarii in vigoare a legii criticate. (…)
Curtea observa ca ingrijorarea autorilor sesizarii consta in faptul ca, in eventualitatea instituirii starii de urgenta, data alegerilor stabilita prin lege sa cada, prin forta lucrurilor, exact in aceasta perioada. Insa adoptarea unei legi sau hotarari a Guvernului de stabilire a datei alegerilor comporta aceeasi problema in relatia cu textul constitutional antereferit.
Astfel, daca se instituie starea de urgenta, indiferent ca legea sau hotararea Guvernuluieste cea care stabileste data alegerilor, mandatul Camerelor se prelungeste de drept, Parlamentului sau Guvernului, dupa caz, revenindu-le sarcina de a stabili data alegerilor intr-un interval de 3 luni de la data incetarii prelungirii de drept a mandatului Camerelor. Astfel, nu exista nicio incompatibilitate intre instituirea starii de urgenta, prin decret al Presedintelui Romaniei, si stabilirea datei alegerilor prin lege sau hotarare a Guvernului.
Curtea retine ca pe perioada prelungirii de drept a mandatului Camerelor, in ipoteza art.63 alin.(1) din Constitutie, Parlamentul are competenta de a adopta legi organice, cu alte cuvinte, poate raspunde in mod corespunzator unei asemenea situatii neprevazute. (…)
Daca Parlamentul apreciaza ca exista incertitudini cu privire la organizarea alegerilor in cadrul acestui termen datorata situatiei din tara, are obligatia constitutionala de a retrage, in mod temporar, competenta acordata Guvernului, asumandu-si astfel si decizia politica de a organiza alegerile dupa expirarea mandatului, in functie de evolutia situatiei epidemiologice din tara. Avand in vedere art.63 alin.(2) din Constitutie, Guvernul oricum nu are competenta de a stabili o data a alegerilor dupa expirarea duratei mandatului Camerelor.
Astfel, motive cu caracter obiectiv pot determina stabilirea unor abateri de la regula organizarii alegerilor in interiorul mandatului Camerelor [alegerile la termen], ipoteza in care nu se pot folosi aceleasi instrumente juridice de natura tehnica precum cele aplicabile situatiei regula.
Daca trebuie luata decizia politica de organizare a alegerilor in afara duratei mandatului Camerelor, aceasta nu poate fi asumata printr-un act administrativ, ci printr-o lege, inteleasa ca act politico-juridic al Parlamentului,pentru ca numai acesta are legitimitatea constitutionala sa ia decizii ce privesc chiar fundamentele democratiei constitutionale [durata mandatului Camerelor sau caracterul periodic al alegerilor].
Rezulta ca asumarea vointei politice de a organiza alegeri peste termen –dupa expirarea duratei mandatului Parlamentului –nu poate fi realizata de Guvern, ci numai de Parlament.
Guvernul nu are legitimitatea populara necesara stabilirii datei alegerilor parlamentare dupa expirarea duratei mandatului Camerelorsi, prin urmare, nu are nici competenta functionala sa ia o asemenea decizie. Parlamentul, exercitand suveranitatea nationala ca organ reprezentativ suprem al poporului roman si in calitate de unica autoritate legiuitoare a tarii, este singura autoritate publica in masura sa stabileasca daca se impune o derogare de la cadrul normativ firesc al stabilirii datei alegerilor, cu consecinta prelungirii de drept a mandatului Camerelor”.
