IOHANNIS, INVINS LA CCR – Decizia a fost publicata

4795
iohannis cere reexaminarea legii prin care se dubleaza alocatiile

Lumea Banilor prezinta Decizia 592/2020 a Curtii Constitutionale prin care a fost respinsa obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, obiectie formulata de presedintele Romaniei Klaus Iohannis. Practic, decizia care explica de ce Iohannis a fost invins la CCR. Decizia Curtii a fost publicata in Monitorul Oficial, in 8 septembrie 2020.

Multa lume n-a inteles de ce Iohannis a refuzat sa promulge “Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon” si a atacat-o la CCR. Asta in conditiile in care vorbim despre o lege prin care se sarbatoreau 100 de ani de la recunoasterea internationala a unirii Transilvaniei cu Romania. Intr-un final, dupa ce a Iohannis a fost invins la CCR, legea a fost promulgata.

In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate, Klaus Iohannis a sustinut, printre altele, ca legea criticata incalca art.1 alin.(4), art.61 alin.(1) si art.147 alin.(4) din Constitutie, intrucat nu are un caracter normativ, ci unul pur enuntiativ declarativ, priveste un caz individual, lipsit de efecte juridice, iar obiectul sau de reglementare nu este determinat in mod clar.

A mai aratat ca avand caracter pur declarativ, astfel cum se deduce atat din titlu, cat si din dispozitiile art.1, legea criticata nu poate constitui in mod efectiv drepturi si obligatii, fiind de natura sa determine ambiguitati cu privire la efectele pe care le-ar putea produce, arata Iohannis.

Iohannis a sustinut ca legea criticata nu reglementeaza un anumit domeniu de relatii sociale, ci doar prestabileste, fara echivoc si intr-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Asadar, desi legea, ca act normativ, trebuie sa fie un act cu aplicabilitate generala si sa vizeze un interes general al societatii, legea supusa controlului de constitutionalitate este circumstantiata doar declararii zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon si nu rezulta cu claritate care este interesul social general vizat. Iar o asemenea sfera de reglementare este de esenta unei simple declaratii a Parlamentului, a unui anunt, fara caracter normativ.

Iohannis, invins la CCR, verdict cu majoritate

In majoritate, judecatorii CCR nu au impartasit opinia presedintelui si au respins obiectia de neconstitutionalitate.

Analizand continutul normativ al legii supuse controlului de constitutionalitate, Curtea arata ca acesta este caracterizat prin norme general obligatorii si impersonale si nu se refera la fapte si persoane individuale, adoptarea sa reprezentand expresia vointei legiuitorului primar de a reglementa intr-un anumit domeniu al realitatii sociale, cu scopul de a evidentia valorile nationale si identitatea poporului roman.

Judecatorii constitutionali precizeaza ca pentru atingerea scopului urmarit, legea criticata de iohannis instituie o serie de obligatii in sarcina mai multor subiecte de drept, precum arborarea drapelului Romaniei, intonarea imnului national, informarea opiniei publice si reglementeaza posibilitatea acordarii sprijinului logistic pentru organizarea manifestarilor ocazionate de acest moment:

“Astfel, prin adoptarea legii criticate,legiuitorul a urmarit celebrarea oficiala, pe intreg teritoriul Romaniei, in data de 4 iunie, de catre toti cetatenii sai, a unui eveniment din patrimoniul istoric national, ceea ce se inscrie in obligatia pozitiva a statului de a cultiva respectul fata de istoria poporului”.

Iata pasaje din decizia CCR, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Legea criticata in prezenta cauza are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon si prevede organizarea, la nivel national si local, de manifestari cultural-educative si stiintifice consacrate constientizarii semnificatiei si importantei Tratatului de la Trianon. In acest sens, autoritatile centrale si locale, organizatiile neguvernamentale si reprezentantii societatii civile pot contribui la organizarea actiunilor prin acordarea de sprijin material si logistic.

De asemenea, se prevede arborarea drapelului Romaniei, intonarea imnului national si folosirea sigiliilor cu stema Romaniei.

Totodata, Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune includ in programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestarile dedicate acestei sarbatori.

Analizand continutul normativ al legii supuse controlului de constitutionalitate, Curtea observa ca acesta este caracterizat prin norme general obligatorii si impersonale si nu se refera la fapte si persoane individuale, adoptarea sa reprezentand expresia vointei legiuitorului primar de a reglementa intr-un anumit domeniu al realitatii sociale, cu scopul de a evidentia valorile nationale si identitatea poporului roman. Configuratia normativa raportata la scopul urmarit de legiuitor incadreaza actul criticat intr-o anumita tipologie a legilor adoptate de Parlament, respectiv a acelora care consfintesc sarbatorirea oficiala a anumitor zile cu relevanta istorica, culturala sau sociala.

Asadar, legea criticata nu are un caracter individual, ci cuprinde reguli de aplicabilitate generala si repetata, care concura la atingerea interesului social general vizat, respectiv organizarea de manifestari cultural –educative si stiintifice consacrate constientizarii semnificatiei si importantei Tratatului de la Trianon.

Totodata, pentru atingerea scopului urmarit, legea criticata instituie o serie de obligatii in sarcina mai multor subiecte de drept, precum arborarea drapelului Romaniei, intonarea imnului national, informarea opiniei publice si reglementeaza posibilitatea acordarii sprijinului logistic pentru organizarea manifestarilor ocazionate de acest moment.

Astfel, prin adoptarea legii criticate, legiuitorul a urmarit celebrarea oficiala, pe intreg teritoriul Romaniei, in data de 4 iunie, de catre toti cetatenii sai, a unui eveniment din patrimoniul istoric national, ceea ce se inscrie in obligatia pozitiva a statului de a cultiva respectul fata de istoria poporului.

Evocarea istoriei si a valorilor nationale reprezinta elemente ale identitatii unui popor, optiunea legiuitorului primar, Parlamentul, de a adopta o lege cu privire la declararea oficiala a unei zile de celebrare a unui eveniment istoric important pentru Romania fiind circumscrisa marjei sale exclusive de apreciere. O lege cu un atare obiect de reglementare reprezinta o chestiune de oportunitate fata de care Parlamentul, in calitatea sa de unica autoritate legiuitoare, are deplina competenta (…).

Prin urmare, Curtea retine ca legea criticata da expresie functiei legislative a Parlamentului, astfel incat sunt neintemeiate criticile potrivit carora aceasta a fost adoptata cu incalcarea prevederilor art.1 alin.(4) si ale art.61 alin.(1) teza a doua din Constitutie”.

* Cititi aici integral decizia CCR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole

liternet