Prognoza BNR: rata anuala a inflatiei va continua sa scada in urmatoarele luni, in principal sub influenta efectelor de baza si a modificarilor legislative din domeniul energiei, precum si pe fondul decelerarii cresterii preturilor importurilor si al ajustarii descendente graduale a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt.

Institutia condusa de Mugur Isarescu arata ca rata anuala a inflatiei si-a accelerat scaderea in primele doua luni ale trimestrului II 2024, coborand la 5,12 la suta in luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61 la suta in martie, in principal ca urmare a ieftinirii substantiale a energiei, indeosebi a gazelor naturale, sub influenta modificarilor legislative aplicate incepand cu luna aprilie, precum si pe fondul continuarii descresterii dinamicii preturilor alimentelor.

Activitatea economica a crescut cu 0,4 la suta in trimestrul I 2024, mai putin decat s-a anticipat, dupa comprimarea cu 0,6 la suta in trimestrul IV 2023, astfel incat excedentul de cerere agregata a continuat probabil sa se restranga in acest interval, contrar asteptarilor. Totodata, fata de aceeasi perioada a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ in trimestrul I 2024, la 0,1 la suta, de la 3,0 la suta in precedentele trei luni. Descresterea a fost determinata   de formarea bruta de capital fix, a carei dinamica anuala a inregistrat o scadere deosebit de ampla, de la nivelul de doua cifre foarte ridicat atins in trimestrul IV 2023, in timp ce consumul gospodariilor populatiei a continuat sa-si accelereze cresterea in termeni anuali.

Deficitul balantei comerciale

Evolutia exportului net si-a marit influenta contractionista in trimestrul I 2024, pe fondul majorarii usoare a ecartului dintre variatia pozitiva a volumului importurilor de bunuri si servicii si cea a volumului exporturilor, care a ramas in teritoriul negativ. Deficitul balantei comerciale si‑a mentinut totusi constanta dinamica anuala, iar cel de cont curent si-a redus-o considerabil fata de trimestrul precedent, data fiind si accelerarea puternica a cresterii excedentului balantei veniturilor secundare in acest interval, in principal pe seama intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.
Cele mai recente date si analize indica o crestere semnificativa a economiei in termeni trimestriali in trimestrul II si vizibil mai solida decat cea anticipata anterior, implicand o crestere notabila a avansului PIB in raport cu perioada similara a anului trecut.

Prezentam prognoza BNR:

“Rata anuala a inflatiei si-a accelerat scaderea in primele doua luni ale trimestrului II 2024, coborand la 5,12 la suta in luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61 la suta in martie, in principal ca urmare a ieftinirii substantiale a energiei, indeosebi a gazelor naturale, sub influenta modificarilor legislative aplicate incepand cu luna aprilie, precum si pe fondul continuarii descresterii dinamicii preturilor alimentelor.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa scada gradual, in linie cu previziunile, reducandu-se la 6,3 la suta in luna mai, de la 7,1 la suta in martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanti si in acest interval efecte de baza dezinflationiste si corectii ale cotatiilor marfurilor agroalimentare. Influente suplimentare au decurs din scaderea dinamicii preturilor importurilor si din reintrarea pe un trend usor descendent a asteptarilor inflationiste pe termen scurt. In sens opus au actionat moderat noile majorari de costuri unitare cu forta de munca consemnate in primele luni ale anului curent, transferate, cel putin partial, asupra preturilor unor bunuri si servicii, inclusiv pe fondul unei cereri de consum robuste si in crestere puternica in aprilie.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 5,8 la suta in luna mai 2024, de la 6,7 la suta in martie 2024. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC s‑au redus in luna mai la 7,6 la suta, de la 8,5 la suta, respectiv  8,3 la suta, in martie 2024.

Crestere economica

Activitatea economica a crescut cu 0,4 la suta in trimestrul I 2024, mai putin decat s-a anticipat, dupa comprimarea cu 0,6 la suta in trimestrul IV 2023, astfel incat excedentul de cerere agregata a continuat probabil sa se restranga in acest interval, contrar asteptarilor.
Totodata, fata de aceeasi perioada a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ in trimestrul I 2024, la 0,1 la suta, de la 3,0 la suta in precedentele trei luni. Descresterea a fost determinata de aceasta data in principal de formarea bruta de capital fix, a carei dinamica anuala a inregistrat o scadere deosebit de ampla, de la nivelul de doua cifre foarte ridicat atins in trimestrul IV 2023, in timp ce consumul gospodariilor populatiei a continuat sa-si accelereze cresterea in termeni anuali.
Evolutia exportului net si-a marit influenta contractionista in trimestrul I 2024, pe fondul majorarii usoare a ecartului dintre variatia pozitiva a volumului importurilor de bunuri si servicii si cea a volumului exporturilor, care a ramas in teritoriul negativ. Deficitul balantei comerciale si‑a mentinut totusi constanta dinamica anuala, iar cel de cont curent si-a redus-o considerabil fata de trimestrul precedent, data fiind si accelerarea puternica a cresterii excedentului balantei veniturilor secundare in acest interval, in principal pe seama intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.
Cele mai recente date si analize indica o crestere semnificativa a economiei in termeni trimestriali in trimestrul II si vizibil mai solida decat cea anticipata anterior, implicand o crestere notabila a avansului PIB in raport cu perioada similara a anului trecut.

Piata constructiilor, in crestere

Astfel, in luna aprilie 2024, dinamica anuala a vanzarilor cu ama­nuntul si cea a vanzarilor auto‑moto au consemnat salturi ample in raport cu mediile trimestrului I 2024, productia industriala s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrarilor de constructii a urcat din nou la un nivel de doua cifre, dupa scaderea la o valoare negativa considerabila pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variatia anuala a importurilor de bunuri si servicii si-a marit insa semnificativ ecartul pozitiv fata de cea a exporturilor, in conditiile unei majorari relativ mai pronuntate a acesteia in aprilie. Drept urmare, deficitul comercial si-a accelerat puternic cresterea in termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a dublat in raport cu perioada similara a anului precedent, inclusiv pe fondul deteriorarii balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare.

Raport pe somaj

Pe piata muncii, efectivul salariatilor din economie si-a reluat cresterea lunara in aprilie, intr-un ritm alert, iar rata somajului BIM s-a marit doar usor in aprilie-mai, pana la 5,4 la suta, ramanand sub nivelul mediu de 5,6 la suta inregistrat in ultimele doua trimestre ale anului precedent. Dinamica anuala de doua cifre a salariului brut nominal a continuat sa se mareasca pe ansamblul primelor trei luni ale anului si s-a mentinut constanta in aprilie, iar cea a costului unitar cu forta de munca din industrie a ramas la un nivel deosebit de inalt in trimestrul I 2024, pentru ca in aprilie sa se reduca abrupt, dar in principal pe seama unui efect de calendar.
Totodata, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp si-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar si in conditiile unei scaderi considerabile in iunie, iar deficitul de forta de munca raportat de companii a consemnat o noua crestere trimestriala, dupa cum arata cele mai recente sondaje de specialitate.
Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au prelungit evolutia liniara in luna mai si au inregistrat ulterior mici scaderi. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendenta moderata la mijlocul trimestrului II, dar au urcat si au ramas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv in contextul fluctuatiei asteptarilor investitorilor privind perspectiva ratei dobanzii Fed, precum si al evenimentelor politice din Europa, de natura sa antreneze schimbari ale sentimentului pietei financiare internationale si ale perceptiei asupra riscului asociat regiunii. In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro s-a mentinut in mai‑iunie pe palierul mai inalt pe care a revenit in a doua parte a lunii aprilie.

Credite pentru sectorul privat

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat s-a marit la 5,8 la suta in aprilie, dupa scaderea la 4,7 la suta in martie, iar in luna mai a ramas relativ constanta, la 5,7 la suta, in conditiile in care componenta in lei a continuat sa-si accelereze cresterea in acest interval, iar ritmul celei in valuta a reintrat pe o traiectorie usor ascendenta, dar fluctuanta. Pe acest fond, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a scazut la 68,8 la suta in mai, de la 68,9 la suta in martie 2024. 
Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va continua sa scada in urmatoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasa decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, in principal sub influenta efectelor de baza si a modificarilor legislative din domeniul energiei, precum si pe fondul decelerarii cresterii preturilor importurilor si al ajustarii descendente graduale a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt.
Incertitudini si riscuri crescute decurg din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri,  avand in vedere, pe de o parte, executia bugetara din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public si impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de alta parte, masurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate in perspectiva in vederea continuarii consolidarii bugetare, inclusiv in contextul procedurii de deficit excesiv si al conditionalitatilor atasate altor acorduri incheiate cu CE. O sursa de incertitudini si riscuri insemnate raman, de asemenea, conditiile de pe piata muncii si dinamica salariilor din economie. Totodata, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra preturilor gazelor naturale si energiei electrice de recentele modificari legislative, precum si evolutiei cotatiei titeiului.

Riscurile identificate

Incertitudini si riscuri la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze insa si razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice din Europa, indeosebi din Germania. Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
Avand in vedere cele mai recente date disponibile si perspectiva continuarii scaderii ratei anuale a inflatiei in urmatoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasa decat cea anticipata anterior, dar si in conditiile incertitudinilor inca ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat in sedinta de astazi, 5 iulie 2024, reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,75 la suta pe an, de la 7,00 la suta pe an, incepand cu data de 8 iulie 2024. Totodata, s-a decis reducerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la suta pe an, de la 8,00 la suta pe an, si reducerea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,75 la suta pe an, de la 6,00 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”.