INFLATIA IN ROMANIA – Raportul BNR. Iata cum stam

985

sursa foto: antena 3

Banca Nationala a Romaniei condusa de Mugur Isarescu (foto) face publice date despre rata inflatiei.

Potrivit Bancii Centrale, rata anuala a inflatiei a continuat sa creasca in luna iunie, dar intr-un ritm incetinit, asa cum s-a anticipat, urcand la 15,05 la suta, de la 14,49 la suta in luna precedenta, in principal sub influenta noilor scumpiri ale alimentelor procesate si combustibililor, partial contrabalansate de scaderea preturilor LFO (legume, fructe, oua).
Pe ansamblul trimestrului II 2022, rata anuala a inflatiei s-a marit mai mult decat in trimestrele precedente (de la 10,15 la suta in martie) si peste asteptari. Cea mai mare parte a cresterii a fost determinata din nou de componente exogene ale IPC, cu precadere pe seama scumpirii consistente si peste asteptari a energiei electrice si gazelor naturale, in contextul modificarii in luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preturilor, precum si al mentinerii la valori ridicate a cotatiilor internationale. Influente aditionale au venit de pe segmentul combustibililor, ca urmare a ascensiunii cotatiei titeiului, pe fondul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate, dar si ca efect al intaririi dolarului SUA in raport cu euro.
Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa-si accentueze trendul ascendent in trimestrul II 2022, urcand de la 7,1 la suta in martie la 9,8 la suta in iunie, usor peste nivelul prognozat, in principal sub influenta unor noi cresteri ale preturilor alimentelor procesate. Astfel, evolutia componentei continua sa reflecte efectele majorarilor ample ale cotatiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, si ale costurilor crescute cu energia si transportul, alaturi de influentele blocajelor in lanturi de productie, potentate de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.
Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) au crescut in luna iunie la 9,3 la suta si la 7,9 la suta, de la 6,5 la suta, respectiv, 5,6 la suta, in martie 2022.
Noile date statistice reconfirma cresterea ampla a activitatii economice in trimestrul I 2022 cu 5,1 la suta fata de trimestrul IV 2021. Evolutia a implicat o crestere relativ moderata a excendentului de cerere agregata in acest interval.

PIB-ul Romaniei

In acelasi timp, potrivit Bancii Centrale, se reconfirma cresterea dinamicii anuale a PIB in trimestrul I 2022 la 6,4 la suta, de la 2,4 la suta in trimestrul precedent. Plusul de ritm a fost determinat, in principal, de consumul privat, dar pe seama altor subcomponente decat cumpararile de marfuri si servicii – care si-au diminuat considerabil avansul in termeni anuali, inclusiv pe fondul unui efect de baza –, iar aportul secundar a fost adus de variatia stocurilor.
O contributie notabila a venit si din partea formarii brute de capital fix, ca efect al redinamizarii consistente, fata de aceeasi perioada a anului trecut, atat a investitiilor nete in utilaje (inclusiv mijloace de transport), cat si a constructiilor noi. Totodata, exportul net a continuat sa actioneze in sensul ameliorarii cresterii economice – aportul sau la dinamica anuala a PIB redevenind pozitiv pentru prima data in ultimii 5 ani –, in conditiile in care cresterea ritmului anual al volumului exportului de bunuri si servicii l-a devansat pe cel al volumului importului.

Balanta comerciala

Soldul negativ al balantei comerciale si-a reaccelerat insa cresterea in termeni anuali, pe fondul evolutiei relativ mai nefavorabile a preturilor importurilor, iar deficitul de cont curent si-a accentuat considerabil trendul de adancire in raport cu perioada similara a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorarii puternice a soldului balantei veniturilor primare.
Cele mai recente date si analize indica o cvasi-stagnare a activitatii economice atat in trimestrul II, cat si in trimestrul III al anului curent, sub impactul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate. Evolutia PIB din trimestrul II implica o descrestere considerabila a dinamicii lui anuale in acest interval, dar in conditiile cresterii robuste a consumului privat, inclusiv pe seama unui efect de baza.

Comertul cu amanuntul

BNR arata ca relevante din aceasta perspectiva sunt reaccelerarea in perioada aprilie-mai a cresterii anuale a comertului cu amanuntul si a serviciilor prestate populatiei, contrabalansata doar in mica masura de scaderea ampla, pana la o valoare marginal negativa, a dinamicii comertului auto-moto. In schimb, productia industriala si-a reamplificat contractia anuala, volumul comenzilor noi in industria prelucratoare a scazut fata de perioada similara a anului trecut, iar volumul lucrarilor de constructii noi si-a cvasi-stopat cresterea in termeni anuali. In acelasi timp, importurile de bunuri si servicii si-au accelerat semnificativ cresterea anuala in primele doua luni ale trimestrului II, probabil inclusiv pe fondul evolutiei nefavorabile a preturilor externe, ceea ce, coroborat cu temperarea de ritm a exporturilor, a condus la cvasi-dublarea dinamicii anuale inalte a deficitului comercial fata de media trimestrului I. Deficitul de cont curent si-a redus totusi semnificativ avansul in termeni anuali fata de primele trei luni ale anului, in conditiile ameliorarii soldului balantelor veniturilor, inclusiv cu aportul fondurilor europene de natura contului curent.

Angajarile la privat

Efectivul salariatilor din economie a continuat sa creasca in ritm sustinut in aprilie-mai, aproape exclusiv pe seama angajarilor din sectorul privat, iar rata somajului BIM si-a prelungit scaderea, pana la 5,3 la suta in iunie, ramanand totusi usor peste valorile pre-pandemice. Deficitul de forta de munca si-a stopat insa cresterea neintrerupta din ultimii aproape doi ani, iar intentiile de angajare pe orizontul de trei luni s-au redus usor, in conditiile unor evolutii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele si incertitudinile generate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile instituite.

Piata financiara

Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar si-au accelerat ascensiunea in perioada recenta, sub impactul majorarii ratei dobanzii de politica monetara din luna iulie si al controlului ferm exercitat de banca centrala asupra lichiditatii de pe piata. In acest proces un rol important l-au avut asteptarile institutiilor de credit in contextul climatului inflationist intern si international, precum si al perspectivei prelungirii tensiunilor geopolitice.
Randamentele titlurilor de stat si-au temperat insa cresterea, iar apoi au consemnat ajustari descendente, in linie cu evolutiile inregistrate de randamentele similare la nivel global, pe fondul revizuirii asteptarilor privind cresterea economica, in conditiile normalizarii mai rapide a conduitei politicii monetare de catre Fed si BCE, dar si ale prelungirii razboiului din Ucraina si ale extinderii sanctiunilor asociate. Rata medie a dobanzii la depozitele noi la termen a consemnat o noua majorare substantiala in luna iunie, inclusiv pe segmentul populatiei.
In aceasta conjunctura, reflectand si o crestere a atractivitatii relative a plasamentelor in moneda nationala, leul a manifestat o usoara tendinta de apreciere in raport cu euro in luna iulie, alimentata si de evolutii interne de natura sezoniera.

Creditele

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa creasca in iunie, ajungand la 17,5 la suta (16,5 la suta in mai), dar in conditiile unei usoare moderari a creditarii in lei, contrabalansata ca impact de accelerarea considerabila a cresterii creditului in valuta acordat societatilor nefinanciare. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a redus usor, la 72 la suta (de la 72,7 la suta in luna mai).

Raport asupra inflatiei

Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia august 2022, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.
Prognoza actualizata evidentiaza perspectiva plafonarii ratei anuale a inflatiei in trimestrul III al anului curent si a descresterii ei ulterioare in mod gradual, dar pe o traiectorie revizuita moderat in sens ascendent.
Perspectiva plafonarii si a descresterii ratei anuale a inflatiei are ca resorturi atenuarea impactului socurilor globale pe partea ofertei – inclusiv in contextul aplicarii schemelor de plafonare a preturilor la energie pana in martie 2023 –, precum si manifestarea unor ample efecte de baza dezinflationiste, alaturi de influentele decurgand din probabila restrangere rapida si inchidere a excedentului de cerere agregata la mijlocul anului viitor, urmata de adancirea gap-ului PIB in teritoriul negativ.
Pe acest fond, rata anuala a inflatiei este asteptata sa cunoasca fluctuatii minore in trimestrul III, iar apoi sa intre pe o traiectorie descrescatoare, graduala timp de trei trimestre, dar relativ alerta ulterior, coborand la finele orizontului prognozei usor sub punctul central al tintei
.

Incertitudini

Incertitudini sunt totusi asociate impactului prezumat, dar si duratei schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie si combustibili. Riscuri notabile continua, de asemenea, sa vina din evolutia cotatiilor produselor energetice, precum si din persistenta blocajelor in lanturi de productie si aprovizionare – in contextul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate –, carora li se alatura cele decurgand din seceta prelungita pe plan intern si in alte tari europene.
Razboiul din Ucraina si sanctiunile impuse Rusiei raman insa o sursa majora de incertitudini si riscuri la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple cai, asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si prin potentiala afectare mai severa a economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.
Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor aprobate, dar este esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, insa si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina. Absorbtia si valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale.

Politica fiscala

Incertitudini si riscuri majore sunt insa asociate si conduitei politicii fiscale, avand in vedere cerinta continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al tendintei generale de inasprire a conditiilor de finantare, dar intr-o conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de masuri de sprijin pentru populatie si firme, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari. Din aceasta perspectiva, deosebit de importante sunt coordonatele preconizatei rectificari bugetare.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.

Rata dobanzii

Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 5,50 la suta pe an, de la 4,75 la suta pe an, incepand cu data de 8 august 2022. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la suta pe an, de la 5,75 la suta pe an si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 4,50 la suta pe an, de la 3,75 la suta, precum si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara.
De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR urmaresc ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, precum si stimularea economisirii prin cresterea ratelor dobanzilor bancare, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile”, p
otrivit BNR.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole