Incurajarea inovatiei in programele de finantare guvernamentale, un esec?

Apreciam recent in presa de specialitate ca sustinerea inovatiei in Romania incepe sa devina o constanta in cadrul programelor de finantare guvernamentala nerambursabila adresate companiilor.

Acordarea de punctaje in sustinerea finantarii pentru obtinerea unor brevete de inventie sau a altor drepturi de proprietate industriale, cum ar fi dreptul de marca, este un demers laudabil pentru incurajarea inovatiei.
Constat insa superficialitatea cu care au fost gandite programele de finantare. Pentru ultimul program de sustinere economica, Start-Up Nation, s-au acordat punctaje pentru obtinerea unui certificat de brevet.
Cei care au elaborat normele metodologice de finantare nu au consultat un expert care le-ar fi spus ca un brevet de inventie se acorda in medie in 2 ani si ca niciunul din aplicanti nu va reusi sa obtina acest titlu si implicit punctajul acordat, in timpul foarte scurt stabilit in normele metodologice de finantare.
Pe 30 septembrie 2022 s-a incheiat perioada de depunere a cererilor pentru programul “Femeia Antreprenor” prin care urmeaza a fi acordati 40 000 de euro de catre Guvernul Romaniei, prin Ministerul Antreprenoriatului si Turismului unui numar de aproximativ de 950 de aplicanti.
Concurenta a fost foarte mare, au depus cereri de finantare un numar de 9500 de companii start-up, au obtinut punctajul maxim de 100 de puncte un numar de 5000 de companii, dintre care probabil primele 950 vor obtine finantarea.
Pentru a obtine punctajul maxim si a primi 10 puncte din 100, aplicantii au depus o declaratie pe proprie raspundere in sensul ca vor face dovada la data decontarii ca au obtinut un drept de proprietate industriala la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).
Constat o greseala din start a celor care au elaborat normele metodologice de finantare care au prevazut acordarea de punctaj doar daca se obtine un titlu de protectie la OSIM, valabil pe teritoriul Romaniei.
Stau si ma intreb de ce nu au fost acceptate si drepturi de proprietate industriala valabile la nivel european, prin obtinerea unui titlul de protectie al unei marci a Uniunii Europene, spre exemplu? Asta ar fi incurajat companiile aplicante sa gandeasca o dezvoltare dincolo de granitele Romaniei.
Ce mai constat: comisia care a elaborat normele metodologice nu a consultat un specialist in proprietate industriala, cel putin de la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci pentru a se documenta in sensul ca un drept de proprietate industriala asupra unei marci se poate obtine in minim 9/10 luni si asta daca OSIM respecta termenele prevazute de lege. Uneori obtinerea unui asemenea drept poate dura mai bine de 1 an.
Raportat la aceste termene, trebuiau stabilite datele limita la care trebuia facuta dovada obtinerii dreptului de marca. Daca decontarea finantarii este prevazuta pentru noiembrie 2023, trebuia avut in vedere ca multe companii nu se vor incadra in acest termen.
OSIM proceseaza in medie 900 de de cereri de marca lunar. Daca toti cei 950 de aplicanti la finantare cu sanse de obtinere ar depune cererile in 1-2 luni, asta ar pune o presiune pe functionarii OSIM care nu ar mai examina la timp cererile si ar duce la intarzieri mai mari de 9/10 luni pentru eliberarea certificatului de protectie si la pierderea finantarii.
Ingrijorator este insa altceva: desi finantarea are o componenta de sustinere a inovatiei, pe aplicanti nu-i intereseaza cu adevarat obtinerea unui drept de proprietate industriala, ci doar finantarea.
Ministerul Antreprenoriatului si Turismului nu a oferit informatii relevante companiilor, nu a implicat OSIM intr-un proces de informare publica.
Colegii mei de la Rompatent au discutat cu peste 200 din aplicantii calificati la finantare din cei 950 si concluziile ar fi:
• 60% nu erau interesati de inovatie, de obtinerea unui drept de proprietate industriala, ci doar aveau ca obiectiv obtinerea punctajului, afirmand ca nu-i intereseaza marca, spre exemplu.
• 20% erau total neinformati si credeau ca simpla depunere a declaratiei ca vor face dovada unui drept de proprietate industriala le este suficienta si nu mai trebuie sa intreprinda niciun demers.
• 10% din aplicanti au spus pur si simplu ca renunta la proiect, fara a oferi detalii.
• 10 % din aplicanti erau informati si constienti de impactul pozitiv, accelerator asupra afacerii lor de obtinerea unui drept de proprietate industriala. Unii dintre ei chiar il aveau.
Invit reprezentantii Ministerului Antreprenorialului si Turismului sa contacteze companiile calificate in programul de finantare Femeia Antreprenor si sa imbunatateasca cifrele statistice pe care le-am prezentat, referitoare la interesul inovatiei in programele de finantare si sa ma contrazica.