GUVERNUL SI IOHANNIS, VICTORIE LA CCR - Explicatiile Curtii (Documentul)
Lumea banilor prezinta Decizia 77/2021 privind solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii privind unele masuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, constructii edificate pe acestea si anumitor activitati economice autorizate, obiectie formulata de Guvernul Romaniei.
Pe rolul Curtii Constitutionale s-a aflat si obiectia de neconstitutionalitate cu privire la Legea privind unele masuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, constructii edificate pe acestea si anumitor activitati economice autorizate, formulata de Presedintele Romaniei.
In sustinerea sesizarii sunt invocate mai multe critici, grupate, in esenta, dupa cum urmeaza:
Sustinerile privind incalcarea dispozitiilor art.138 alin.(5) din Constitutie.
Se arata ca legea vizeaza instituirea unui regim fiscal derogatoriu pentru anumite terenuri, constructii edificate pe acestea si pentru anumite activitati economice. Astfel, pentru terenurile respective, art.5 din legea criticata prevede scutirea de la plata taxei pe teren, stabilind in acest scop o derogare expresa de la aplicarea prevederilor art.464 alin. (1) lit. a) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Totodata, art.7 alin. (2) din acelasi act normativ prevede, pentru activitatile economice autorizate potrivit legii deduse controlului de constitutionalitate, neaplicarea dispozitiilor art.18 din Codul fiscal prin care se prevede impozitarea cu aplicarea unei cote de 5% asupra veniturilor inregistrate si obtinute din activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor.
De asemenea, se sustine ca alin. (3) al aceluiasi articol stabileste, in privinta activitatilor economice autorizate potrivit legii criticate, referitor la taxa pe valoarea adaugata, ca acestora le este aplicabil regimul prevazut la art.291 alin. (3) din Codul fiscal, respectiv reducerea valorii la o cota de 5%.
In ceea ce priveste constructiile si activitatile economice prevazute de legea supusa controlului de constitutionalitate, art.8 al acestui act normativ prevede ca taxele si impozitele locale calculate si datorate potrivit Codului fiscal se reduc cu 50%.
Reducerea veniturilor
In opinia autorului sesizarii, impunerea acestor derogari de la Codul fiscal este de natura sa determine o reducere a veniturilor la bugetul de stat, ceea ce, potrivit dispozitiilor art.138 alin.(5) din Constitutie, necesita, in mod obligatoriu, indicarea sursei de finantare.
Se invoca in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia nr.56 din 5 februarie 2020, Decizia nr.681 din 30 septembrie2020), cu trimitere, deopotriva, la dispozitiile art.15 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice.
Cu referire la aceasta jurisprudenta se arata ca, in cazul de fata, propunerea legislativa a fost inregistrata la Senat, in calitate de prima Camera competenta, la data de 19 septembrie 2019, iar, in data de 25 septembrie 2019, s-a solicitat, in temeiul art.111 din Constitutie, doar punctul de vedere al Guvernului, nu si fisa financiara obligatorie potrivit art.15 alin. (1) din Legea nr.500/2002 si jurisprudentei Curtii.
Se mai subliniaza ca, in contradictie cu cerintele art.33 alin. (2) teza a doua din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, nici expunerea de motive a legii criticate nu detaliaza impactul bugetar al solutiilor legislative preconizate, limitandu-se la a preciza ca „chiar daca aparent, facilitatile fiscale ar duce la diminuarea potentialelor venituri bugetare, in realitate, la data prezentei propuneri, e vorba de comparatia cu inexistenta oricaror venituri bugetare, adica zero venituri.
Impactul bugetar
Astfel, se sustine ca initiatorul nu a precizat care este impactul bugetar, care sunt minusurile veniturilor bugetare in anul curent si in urmatorii ani si sursele din care se va asigura acoperirea acestora, generate astfel de propunerea legislativa. Insa, potrivit dispozitiilor Legii nr.500/2002 si ale Legii nr.69/2010, precum si interpretarii jurisprudentiale, fisa financiara trebuie sa cuprinda, potrivit legii, schimbarile anticipate in veniturile si cheltuielile bugetare pentru anul curent si urmatorii 4 ani, estimari privind esalonarea creditelor bugetare si a creditelor de angajament, in cazul actiunilor anuale si multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor, masurile avute in vedere pentru acoperirea majorarii cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influenta deficitul bugetar (Decizia nr.681 din 30 septembrie 2020).
Avand in vedere argumentele de mai sus, precum si jurisprudenta constitutionala, se solicita Curtii Constitutionale sa constate ca nu au fost indeplinite conditiile legale si constitutionale referitoare la solicitarea fisei financiare nici de catre initiatorul propunerii legislative si nici de catre Parlament, ceea ce atrage neconstitutionalitatea in ansamblu a legii deduse controlului, prin raportare la dispozitiile art.138 alin. (5) din Constitutie .
Iata minuta CCR:
“Admite obiectiile de neconstitutionalitate formulate de Guvern si de Presedintele Romaniei si constata ca Legea privind unele masuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, constructii edificate pe acestea si anumitor activitati economice autorizate este neconstitutionala in ansamblul sau”.
