GUVERNUL TREBUIE SA JUSTIFICE BANII CHELTUITI – Proiect de lege pentru responsabilitatea fiscal-bugetara: “Va prezenta in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului concluziile raportului semestrial privind situatia economica si bugetara” (Document)
Astfel, anual, pana la data adoptarii de catre Guvern a proiectelor legilor bugetare pentru anul urmator, premierul Romaniei va prezenta in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului concluziile raportului semestrial privind situatia economica si bugetara, argumentele care au stat la baza rectificarii/rectificarilor bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor fondurilor speciale. De asmenea, vor fi prezentate si eventualele abateri de la cadrul fiscal-bugetar aprobat, cauzele care au determinat aceste abateri, analiza privind situatia economica si bugetara pe primele noua luni ale anului, progresele inregistrate in sensul imbunatatirii colectarii veniturilor fiscale, precum si evolutia generala a cadrului macroeconomic.
Potrivit initiatorilor, printre care deputatul Robert Sighiartau (foto), constructia bugetara deficitara realizata la finalul anului 2022, pentru anul bugetar 2023 a demonstrat necesitatea identificarii si realizarii unor imbunatatiri ale cadrului normativ, in special cu privire la cresterea rolului Parlamentului in procesul bugetar, dar si la o crestere a transparentei activitatii Guvernului si Ministerului de finante cu privire la evolutia indicatorilor bugetari si fiscali.
Iata pasaje din expunerea de motive a proiectului, pe care il atasam la finalul articolului:
“Legea nr.69/2010 a responsabilitatii fiscal-bugetare a fost adoptata in timpul uneia dintre cele mai severe perioade de criza financiara pe care Romania le-a traversat (2009-2011), obiectivele acestui act normativ fiind centrate pe intarirea disciplinei bugetare, pe consolidarea actelor normative aprobate de Parlament (legile bugetare, legea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar), pe cresterea gradului de convergenta nominala, in special cu privire la mentinerea unui deficit
bugetar (cash si accrual) la un nivel sustenabil/finantabil si la stabilizarea datoriei publice sub criteriul de convergenta de aderare la Uniunea Economica si Monetara de 60% din PIB. |
Inca de la aplicarea acestei legi, comportamentul factorilor institutionali de decizie in materie bugetara si fiscala — Guvern, Parlament, ordonatori de credite — s-a schimbat in sens pozitiv, asigurand o reincadrare a sistemului bugetar in parametri de convergenta stabiliti la nivel european.
Cu toate acestea, constructia bugetara deficitara realizata la finalul anului 2022, pentru anul bugetar 2023, a demonstrat necesitatea identificarii si realizarii unor imbunatatiri ale cadrului normativ, in special cu privire la cresterea rolului Parlamentului in procesul bugetar, dar si la o crestere a transparentei activitatii Guvernului si Ministerului de finante cu privire la evolutia indicatorilor bugetari si fiscali, precum si cu privire la evolutia executiei bugetare. In legatura cu ultimul aspect, s-a constat in multiple situatii ca executiile bugetare au avut un grad de realizare cuprins intre 60% si 80%, demonstrand ineficacitate in aplicare legilor bugetare si o utilizare necorespunzatoare a resurselor bugetare, in special pentru componenta investitii publice.
Asadar, pentru a asigura procesului fiscal-bugetar din Romania o mai mare transparenta si predictibilitate, precum si o executie bugetara cat mai apropiata de criteriile de convergenta si de tintele stabilite prin legile anuale ale bugetului, prin prezenta propunere legislativa avem in vedere urmatoarele:
- Anual, pana la data adoptarii de catre Guvern a proiectelor legilor bugetare pentru anul urmator, Guvernul, reprezentat de Prim-ministrul Romaniei, va prezenta in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului concluziile raportului semestrial privind situatia economica si bugetara, argumentele care au stat la baza rectificarii/rectificarilor bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor fondurilor speciale, eventualele abateri de la cadrul fiscal-bugetar aprobat, cauzele care au determinat aceste abateri, analiza privind situatia economica si bugetara pe primele noua luni ale anului, progresele inregistrate in sensul imbunatatirii colectarii veniturilor fiscale, precum si evolutia generala a cadrului macroeconomic;
- Anual, pana la finalul lunii martie, Prim-ministrul in functie prezinta in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului un raport cu privire la situatia economica si bugetara din anul precedent, in scopul transparentizaril situatiei economice, fiscale si bugetare, eficacitatea maasurilor pentru cresterea veniturilor fiscale si impactul politicii fiscal-bugetare asupra cresterii economice;
- Anual, in termen de cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului bugetar, Ministrul Finantelor prezinta in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului si publica pe site-ul propriu un raport cu privire la executia bugetara finala, transformand evaluarea executiei bugetare din anul precedent, dintr-un act formal (in prezent, aceasta consta doar in publicarea raportului privind executia pe pagina electronica de internet a ministerului), intr-un act cu implicatii formale asupra consolidarii fiscal-bugetare pe termen lung.
Prin cresterea gradului de transparentizare a politicii fiscale si bugetare, prezenta propunere legislativa va avea un impact favorabil puternic asupra tuturor indicatorilor economici, fiscali si bugetari”.
* Cititi aici propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.69/2010 a responsabilitatii fiscal-bugetare
* Cititi aici expunerea de motive a proiectului pentru modificarea si completarea Legii nr.69/2010 a responsabilitatii fiscal-bugetare
