GUVERNUL ORBAN, UMILIT DE BNR – Banca Nationala demonteaza in 10 pasi triumfalismul guvernamental legat de starea economiei (Document)
Desi guvernul condus de premierul Ludovic Orban (foto) se lauda ca economia nu va avea de suferit chiar asa de rau in urma crizei coronavirusului, Banca Nationala a Romaniei are un cu totul alt punct de vedere, asteptandu-se la evolutii deloc imbucuratoare.
Aceasta idee reiese din raportul asupra inflatiei publicat de BNR joi, 6 august 2020.
Analistul economic Cristian Socol a postat pe Facebook vineri, 7 august 2020, o sinteza in 10 puncte, bazata pe raportul Bancii Centrale, aratand cum previziunile BNR sunt in totala contradictie cu triumfalismul Executivului.
In primul rand, desi saptamana trecuta ministrul Finantelor Publice, Florin Citu, afirma ca se asteapta la „o explozie a cresterii economice”, Banca Nationala avertizeaza asupra unei crize in 2021-2022 asemanatoare celei din 2008-2009.
De asemenea, BNR se arata sceptica in legatura cu capacitatea programelor guvernamentale de a stimula consumul sau investitiile. Totodata, puterea de cumparare a populatiei scade – lucru evidentiat nu doar de BNR, ci si de catre Institutul National de Statistica.
Nici scaderea inflatiei nu este un merit al Executivului, ci, in principal, al diminuarii pretului petrolului, mentioneaza Cristian Socol.
Alte scaderi identificate de analistul economic in raportul BNR sunt cele ale investitiilor, exporturilor si competitivitatii economiei.
Redam intregul comentariu al lui Cristian Socol:
„10 evolutii prezentate de BNR in Raportul asupra Inflatiei care demonteaza propaganda.
Exista o prapastie grava intre ceea ce comunica Guvernul privind starea si evolutia economiei si ceea ce scrie BNR in rapoartele sale oficiale.
1. Se vorbeste despre o "explozie a cresterii economice" in 2021 iar BNR vorbeste despre o criza puternica - la nivelul apogeului trait in perioada crizei din 2008-2009. Tot BNR ne spune despre faptul ca de-abia in anul 2022 vom putea ajunge - nu e sigur - la nivelul PIB din 2019, adica se sa recupereze pierderea din acest an. (captura 1)
2. Guvernul lauda eficacitatea programelor guvernamentale in timp ce BNR arata ca exista incertitudine ridicata privind eficacitatea acestora si ca ele nu stimuleaza nici consumul nici investitiile. (captura 2)
3. Guvernul spune ca veniturile romanilor si puterea de cumparare cresc pe cand BNR (si INS de altfel) arata ca venitul disponibil al populatiei scade, deci puterea de cumparare scade. (captura 2, captura 3 si captura 4)
4. Guvernul va spune ca a scazut el inflatia (sic!) pe cand BNR spune ca scaderea inflatiei are ca principala cauza scaderea pretului combustibilului determinat de scaderea pretului petorlului cu 63%. (captura 5) De altfel INS arata ca preturile produselor de stricta necesitate au crescut puternic in timp ce preturile majoritatii produselor nealimentare si a serviciilor au scazut deoarece exista un deficit de cerere pe aceste segmente, normal in timpul starii de urgenta si alerta. In fapt, preturile au scazut la produsele care nu s-au consumat si cumparat !
5. Guvernul va spune ca o mare realizare ca economia va avea o revenire in V iar Comisia Europeana arata ca toate tarile europene vor avea o revenire in V iar BNR arata ca este normala o revenire in V, in conditiile in care se revine la activitatea economica, Ca va fi de fapt un W sau o alta forma de contractie vom vedea. Este normal sa fie o revenire ca urmare a revenirii activitatii economice, este un efect statistic natural.
6. Guvernul comunica o Crestere a investitiilor si "modificarea modelului de crestere economica" iar BNR arata ca investitiile scad atat pe ansamblu (FBCF) cat si pe componentele utilaje si constructii. (captura 6)
7. Guvernul indica o reducere a investitiilor straine directe nete iar BNR arata o scadere a acestora (captura 7)
8. Competitivitatea economiei romanesti nu creste asa cum apare in comunicatele Guvernului, ci scade.Exporturile scad puternic, conform analizei BNR. (captura 8)
9. Efectivul salariatilor in Romania nu creste asa cum se comunica, ci scade, cf BNR. (captura 9)
10. Nici vorba de cresterea increderii in economie. Increderea in economie a scazut puternic, arata BNR (captura 10)”.
