GUVERNUL CIUCA, VICTORIE LA CCR – Sesizarea a fost admisa cu majoritate de voturi (Document)
Lumea Banilor prezinta Decizia 193/2022 a Curtii Constitutionale privind solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate referitoare la Legea pentru modificarea art.6 alin.(9) din Legea educatiei fizice si sportului nr.69/2000, formulata de Guvernul Romaniei.
In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile art.I din lege sunt neclare si lipsite de previzibilitate. Se arata ca "in concret, din aceste prevederi nu rezulta cand accesul este gratuit si cand este cu plata, intrucat nu sunt stabilite, la nivel de lege, criterii obiective si conditii clare in functie de care, ulterior, la nivel de regulament, se va reglementa modul de utilizare a infrastructurilor sportive scolare.” In sustinerea criticilor se invoca si Decizia Curtii Constitutionale nr.26 din 18 ianuarie 2012, fiind citate considerentele referitoare la exigentele de claritate, precizie si predictibilitate a dispozitiilor legale. Fata de aceste considerente, se arata ca „prevederile propuse pentru art.6 alin.(9) din Legea nr.69/2000 sunt de natura a contraveni principiului legalitatii (…) prevazut de art.1 alin.(3) si (5) din Constitutie”. In concluzie, pentru motivele aratate, se solicita admiterea sesizarii de neconstitutionalitate.
In urma analizarii cauzei, CCR, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea.
Iata decizia Curtii:
“Admite sesizarea de neconstitutionalitate formulata de Guvernul Romaniei si constata ca Legea pentru modificarea art.6 alin.(9) din Legea educatiei fizice si sportului nr.69/2000 este neconstitutionala. Definitiva si general obligatorie”.
Iata pasaje din decizia CCR, pe care o atasam integral la finalul articolului:
“Examinand criticile formulate, Curtea constata mai intai ca, in redactarea in vigoare, art.6 alin.(9) din Legea educatiei fizice si sportului nr.69/2000 are urmatorul cuprins:
'Bazele si instalatiile sportive proprii pot fi puse la dispozitie, gratuit sau cu plata, comunitatilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligatia respectarii desfasurarii normale a programelor si activitatilor de invatamant si ale cluburilor sportive scolare si universitare'.
In luna mai 2021 a fost promovata o propunere de modificare a acestui text de catre un grup de deputati si senatori, cu urmatoarea expunere de motive:
'Romania se situeaza intre ultimele state membre ale UE cu privire la nivelul de practicare al sportului si miscarii. Printre motivele care intretin aceasta stare de fapt, romanii mentioneaza si lipsa accesului la infrastructura sportiva in zonele in care locuiesc. Consecintele unui stil de viata sedentar sunt bine documentate si impreuna cu alti factori pot conduce la obezitate, diabet si boli cardiovasculare , de altfel morbiditati cu incidenta ridicata la noi in tara. Totodata, aceasta statistica nefasta indica faptul ca Romania rateaza oportunitati pe care sportul si miscarea au potentialul de la genera si in plan socio-economic: creare de noi locuri de munca, crestere economica, coeziune sociala. Prin urmare, este nevoie de o incurajare a unui stil de viata activ, plecand in primul rand de la barierele indicate direct de romani, in cazul de fata lipsa accesului la infrastructura sportiva locala. In acest context, avansam o initiativa legislativa care sa rezolve cel putin partial sus-mentionata problema de acces. Mai exact, dorim deschiderea catre publicul larg a bazelor sportive ce apartin unitatilor de invatamant si a cluburilor sportive scolare si universitare. Este vorba despre o resursa pentru sport neutilizata in afara orarului scolar si universitar si care are avantajul de a se afla in proximitatea zonelor rezidentiale. Propunem prin urmare o modificare a Articolului 6, la alineatul (9) din Legea 69/2000 a Educatiei fizice si sportului, care in prezent reglementeaza maniera in care unitatile de invatamant si cluburile sportive scolare si universitare pot pune la dispozitie propriile baze sportive persoanelor fizice si juridice. Formularea noua ofera fara echivoc cetateanului dreptul de a folosi gratuit aceste baze, dar cu conditia respectarii programului de activitati ale scolilor si cluburilor sportive scolare, respectiv universitare. Regimul accesului persoanelor juridice pe de alta parte ramane neschimbat, decizia permiterii accesului ramanand la latitudinea conducerii unitatii de invatamant. De asemenea, unitatile de invatamant vor include in propriile regulamente prevederi cu privire la orarul si maniera in care se face accesul in incinta bazelor sportive proprii. In acest fel, se ofera predictibilitate cetateanului referitor la calendarul de acces precum si la drepturile si obligatiile sale in momentul in care utilizeaza instalatiile sportive ale unitatilor de invatamant'.
Intentia initiatorilor
Din lecturarea expunerii de motive rezulta un aspect de domeniul evidentei, si anume ca, in prezent, este reglementata cu caracter general 'maniera in care unitatile de invatamant si cluburile sportive scolare si universitare pot pune la dispozitie propriile baze sportive persoanelor fizice si juridice', prin art.6 alin.(9) din Legea nr.69/2000, precitat. Rezulta, de asemenea, intentia initiatorilor de a oferi 'fara echivoc cetateanului dreptul de a folosi gratuit aceste baze'.
In acord cu expunerea de motive, forma initiatorilor avea urmatorul cuprins:
'Art.I. Legea educatiei fizice si sportului nr.69/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.200 din 9 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza: - La articolul 6, alineatul (9) se modifica si va urmatorul cuprins: '(9) Infrastructura sportiva a unitatilor de invatamant si cluburilor sportive scolare si universitare este utilizata de terti dupa cum urmeaza:
a. Copiii si adultii au acces gratuit in infrastructura sportiva in aer liber fara a afecta orele de program ale unitatilor care le administreaza sau ale tertilor care o utilizeaza in baza platii unui tarif stabilit de respectivele unitati. In infrastructura acoperita, persoanele fizice pot avea acces gratuit sau cu plata.
b. Persoanele juridice pot avea acces gratuit sau cu plata.
Art.II.
In termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, unitatile si institutiile de invatamant vor intocmi dupa caz un regulament ce va cuprinde norme privind modul de utilizare al bazelor si instalatiilor sportive proprii, prevazute la art.I'.
Dupa parcurgerea procedurii in Camera de reflectie – Senatul, legea avea urmatorul cuprins:
'Art.I.- La articolul 6 din Legea educatiei fizice si sportului nr.69/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.200 din 9 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, alineatul (9) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(9) Infrastructura sportiva scolara din invatamantul preuniversitar este utilizata de terti dupa cum urmeaza: a) copiii sub supravegherea unui adult au acces gratuit in infrastructura sportiva scolara, in baza unui regulament propriu de folosinta, in aer liber fara a afecta orele de program ale unitatilor care le administreaza sau ale tertilor care o utilizeaza in baza platii unui tarif stabilit de respectivele unitati. In infrastructura acoperita, persoanele fizice pot avea acces gratuit sau cu plata; b) persoanele juridice pot avea acces gratuit sau cu plata.
Art.II - in termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, unitatile si institutiile de invatamant vor intocmi, dupa caz, un regulament ce va cuprinde norme privind modul de utilizare al bazelor si instalatiilor sportive proprii, prevazute la art.I'.
Forma din Camera Deputatilor
Dupa adoptarea in Camera decizionala – Camera Deputatilor, legea trimisa la promulgare si criticata in prezenta cauza are urmatorul cuprins:
'Art.I. - La articolul 6 din Legea educatiei fizice si sportului nr.69/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.200 din 9 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, alineatul (9) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(9) Cu obligatia respectarii desfasurarii normale a programelor si activitatilor de invatamant, infrastructura sportiva scolara din invatamantul preuniversitar este utilizata si de terti dupa cum urmeaza:
a) copiii au acces gratuit in infrastructura sportiva scolara in aer liber, in baza unui regulament de folosinta. In infrastructura sportiva acoperita, persoanele fizice pot avea acces gratuit sau cu plata;
b) persoanele juridice pot avea acces gratuit sau cu plata.
Art.II. - In termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, unitatile si institutiile de invatamant vor intocmi, dupa caz, un regulament ce va cuprinde norme privind modul de utilizare al bazelor si instalatiilor sportive proprii, prevazute la art.6 alin.(9) din Legea educatiei fizice si sportului nr.69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare'.
Principiul legalitatii
Examinand legea adoptata in raport cu exigentele de calitate a legii impuse de art.1 alin.(5) din Constitutie, astfel cum au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, Curtea retine mai intai ca, potrivit acestei jurisprudente, principiul legalitatii presupune existenta unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise si previzibile in aplicarea lor, conducand la caracterul de lex certa al normei (a se vedea, in acest sens, spre exemplu, Decizia nr.189 din 2 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.307 din 5 aprilie 2006, sau Decizia nr.26 din 18 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2012).
Legiuitorului ii revine obligatia ca in actul de legiferare, indiferent de domeniul in care isi exercita aceasta competenta constitutionala, sa dea dovada de o atentie sporita in respectarea acestor cerinte, concretizate in claritatea, precizia si predictibilitatea legii (a se vedea Decizia nr.845 din 18 noiembrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.500 din 13 mai 2021, paragraful 92).
Claritatea legii
Curtea a stabilit ca cerinta de claritate a legii vizeaza caracterul neechivoc al obiectului reglementarii, cea de precizie se refera la exactitatea solutiei legislative alese si a limbajului folosit, in timp ce predictibilitatea/ previzibilitatea legii priveste scopul si consecintele pe care le antreneaza (Decizia nr.183 din 2 aprilie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.381 din 22 mai 2014, paragraful 23).
Totodata, Curtea a invocat si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, potrivit careia semnificatia notiunii de previzibilitate depinde in mare masura de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care il acopera, precum si de numarul si calitatea destinatarilor sai [Hotararea din 24 mai 2007, pronuntata in Cauza Dragotoniu si Militaru-Pidhorni impotriva Romaniei, paragraful 35, si Hotararea din 20 ianuarie 2009, pronuntata in Cauza Sud Fondi - S.R.L. si altii impotriva Italiei, paragraful 109].
In concret, cetateanul trebuie sa dispuna de informatii suficiente asupra normelor juridice aplicabile intr-un caz dat si sa fie capabil sa prevada, intr-o masura rezonabila, consecintele care pot aparea dintr-un act determinat [Hotararea din 26 aprilie 1979, pronuntata in Cauza Sunday Times impotriva Regatului Unit] (a se vedea Decizia nr.772 din 15 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr.315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 si 23).
Or, legea criticata nu indeplineste exigentele de calitate a legii mai sus mentionate.
Astfel, termenii utilizati sunt lipsiti de precizie, legiuitorul utilizand o terminologie diferita pentru aparent acelasi obiect de reglementare(…).
Dincolo de terminologia utilizata, reglementarea criticata creeaza dificultati de adaptare a conduitei destinatarilor sai, atat persoanele fizice si juridice beneficiare (asa-numitii 'terti'), cat si 'unitatile si institutiile de invatamant'. Aceasta intrucat, asa cum rezulta si din compararea diverselor variante normative (initiator, Camera de reflectie, Camera decizionala), in forma legii adoptate nu este clar daca o categorie de terti (asa-numitii 'adulti' din forma initiala a legii) mai au acces sau nu la infrastructura sportiva scolara in aer liber, si in ce conditii, intrucat aceasta ipoteza normativa nu se mai regaseste in alin.(9) al art.6 in forma adoptata de Parlament.
Au “disparut” adultii
Astfel, in privinta persoanelor fizice, aflate in ipoteza normativa a lit.a) a art.6 alin.(9), legiuitorul stabileste accesul gratuit al copiilor in infrastructura sportiva scolara in aer liber, fara a se referi in niciun mod la categoria adultilor. Ar rezulta ca, de fapt, adultii nu mai au deloc acces la infrastructura sportiva scolara in aer liber. Notiunea generala de 'persoane fizice' este utilizata numai atunci cand legiuitorul se refera la 'infrastructura sportiva acoperita', unde 'persoanele fizice pot avea acces gratuit sau cu plata'.
Lipsa de predictibilitate a legii este determinata, de asemenea, si de modul de reglementare a art.II, care stabileste in sarcina unitatilor si institutiilor de invatamant intocmirea, 'dupa caz', a unui 'regulament ce va cuprinde norme privind modul de utilizare al bazelor si instalatiilor sportive proprii, prevazute la art.6 alin.(9) din Legea educatiei fizice si sportului nr.69/2000'.
Nu se poate determina cu exactitate la ce se refera sintagma 'dupa caz', in corelatie si cu intinderea marjei de apreciere a unitatilor si institutiilor de invatamant in asigurarea utilizarii de catre terti a bazelor si instalatiilor sportive proprii, cata vreme legiuitorul foloseste sintagma 'este utilizata', iar nu 'poate fi utilizata', iar ipotezele normative de la lit.a) si b) se refera exclusiv la 'acces'.
Tot astfel, nu sunt stabilite criterii obiective si conditii clare in functie de care, ulterior, la nivel de regulament, sa se reglementeze modul de utilizare a infrastructurii sportive scolare in general, precum si distinctia intre gratuit sau cu plata. Sub acest aspect, Curtea retine ca nu se pot transfera in sarcina subiectilor de drept mentionati prerogative de stabilire a unor reguli si de reglementare a unor raporturi juridice ce ar intra in sfera de competenta a autoritatilor legislative sau executive, in conditiile Constitutiei si legii. In absenta unor criterii clare, circumscrise prin lege, este dificila adaptarea conduitei destinatarilor legii.
Legea are caracter neclar
De asemenea, nu se intelege ce obligatii incumba 'tertilor' utilizatori, persoane fizice si juridice, raportat la exprimarea foarte generala a legii, prin sintagma 'obligatia respectarii desfasurarii normale a programelor si activitatilor de invatamant'. Din aceasta perspectiva se impune, asa cum se mentioneaza si in punctul de vedere exprimat in cauza de Ministerul Educatiei, corelarea modificarii legislative cu dispozitiile Legii educatiei nationale nr.1/2011, cu luarea in considerare a competentei legale a unitatilor si a institutiilor de invatamant, precum si a garantiilor desfasurarii procesului de invatamant acolo mentionate.
Rezulta, asadar, ca, desi intentia de reglementare (si deosebirea sub acest aspect fata de reglementarea in vigoare care stabileste si la acest moment, intr-o redactare generala, posibilitatea punerii la dispozitia comunitatilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate a bazelor si a instalatiilor sportive proprii din unitatile si institutiile de invatamant, gratuit sau cu plata) a fost aceea de a facilita accesul persoanelor fizice la infrastructura sportiva a scolilor ('ofera fara echivoc cetateanului dreptul de a folosi gratuit aceste baze'), legea rezultata are un caracter neclar si imprecis in privinta modalitatii in care se realizeaza acest ”drept de a folosi”, contrar exigentelor de calitate a normelor juridice impuse de art.1 alin.(5) din Constitutie”.
