Guvernul a aprobat miercuri, 23 octombrie 2024, la propunerea Ministerului de Finante condus de Marcel Bolos (foto), cresterea plafonului privind datoria publica, conform metodologiei Uniunii Europene, la nivelul de 53% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru sfarsitul anului 2024.

Potrivit Executivului, aceasta modificare are in vedere asigurarea flexibilitatii in atragerea resurselor financiare necesare implementarii planului de finantare din anul 2024, dar si a prefinantarii necesitatilor aferente anului 2025, respectiv a mentinerii rezervei in valuta la dispozitia Trezoreriei Statului la un nivel confortabil.Pentru sfarsitul lui 2024, datoria publica trebuia sa fie 51,4% din PIB. Datoria publica este datoria pe care o are statul fata de persoane juridice, banci, intreprinderi, din tara sau din strainatate, care au cumparat obligatiuni emise de stat.

Deficit de 80 miliarde lei

Ministerul Finantelor anunta recent ca deficitul bugetar al Romaniei in primele opt luni din 2024 a ajuns la 80,87 miliarde lei, respectiv 4,57% din Produsul Intern Brut (PIB), fata de deficitul de 42,19 miliarde lei, respectiv 2,63% din PIB aferent celor opt luni din 2023.
Potrivit cifrelor Ministerului de Finante, veniturile totale au insumat 375,76 miliarde lei in primele opt luni ale acestui an, inregistrand un avans de 13,7% (an/an), sustinut de incasarile din venituri curente - in principal contributii de asigurari, TVA, impozit pe salarii si venit, impozit pe profit si venituri nefiscale.
Incasarile din impozitul pe salarii si venit au totalizat 32,89 miliarde lei, consemnand o dinamica pozitiva de 22,1% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au inregistrat un avans de 20,4%, peste evolutia fondului de salarii din economie (17,3% ), evolutia acestei categorii de incasari fiind influentata de modificarea reglementarilor privind facilitatile fiscale acordate salariatilor din sectorul constructii, agricol, industria alimentara si a activitatilor de creare de programe pentru calculator si de majorarea salariului minim brut pe tara garantat in plata.
Incasari din impozitele pe pensii
Totodata, evolutii pozitive au fost inregistrate si in cazul incasarilor din impozitul pe veniturile din pensii (59,4%6 ) si aferente declaratiei unice (11,8%). Dinamica incasarilor din impozitul pe dividende, desi in ameliorare, ramane inca in teritoriul negativ (-1,8%), pe fondul efectului de baza ridicat din ianuarie 2023 (cresterea semnificativa a dividendelor distribuite in baza situatiilor financiare interimare intocmite in cursul anului 2022, cu retinerea cotei de impozit de 5%).
Contributiile de asigurari au inregistrat 124,86 miliarde lei, in crestere cu 20,1% (an/an), peste evolutia fondului de salarii din economie. Evolutia acestor incasari a fost influentata pozitiv de modificarea reglementarilor privind facilitatile fiscale acordate salariatilor din sectorul constructii, agricol, industria alimentara si a activitatilor de creare de programe pentru calculator, majorarea salariului minim brut pe tara garantat in plata si majorarea salariului minim brut pe tara garantat in plata pentru sectoarele constructii, agricol si industria alimentara. 
Influenta negativa a venit din restituirea sumelor retinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei).