Guvernatorul BNR Mugur Isarescu accepta sa preia din atributiile ANPC. Avizul lui Isarescu a ajuns la Senat (Avizul)
Propunerea a fost facuta prin initiativa legislativa privind atributiile Bancii Nationale a Romaniei in domeniul protectiei consumatorilor de produse si servicii financiar-bancare si pentru modificarea unor acte normative, initiativa apartinand deputatilor Iulius Firczak si Bogdan Alin Stoica, parlamentari din partea minoritatilor. In documentul semnat de Guvernatorul BNR se arata ca este necesara solicitarea avizului Bancii Centrale Europene:
“Intrucat propunerea legislativa vizeaza atribuirea de noi competente bancii centrale, subliniem necesitatea solicitarii avizului Bancii Centrale Europene, potrivit art.127 alin.(4) din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene si Deciziei 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Bancii Centrale Europene de catre autoritdtile nationale cu privire la proiectele de reglementare. Mentionam ca demersurile necesare pentru obtinerea avizului Bancii Centrale Europene cu privire la propunerea legislativa pot fi intreprinse de catre Banca Nationala a Romaniei, daca este primita o solicitare in acest sens din partea Parlamentului Romaniei”.
Protectia consumatorilor
Conform initiatorilor, motivele pentru care se doreste acordarea de puteri sporite BNR sunt:
a) tendinta continua de crestere a nivelului si complexitatii reglementarilor si cerintelor, in special a celor armonizate la nivelul Uniunii Europene, in materie de protectie a consumatorilor de produse si servicii financiar-bancare, aspect ce necesita cunostinte de specialitate si capacitate operationala adecvata pentm urmarirea respectarii acestora;
b) exercitarea unor atributii in domeniul protectiei consumatorilor de catre banca centrala este complementara supravegherii prudentiale realizate in prezent in BNR si se circumscrie obiectivelor bancii centrale de asigurare a stabilitatii financiare. Supravegherea conduitei institutiilor financiar-bancare din perspectiva protectiei consumatorilor contribuie la consolidarea supravegherii care se realizeaza in prezent. De exemplu, este mai probabil ca standardele de conduita mai ridicate sa fie adoptate de catre o autoritate sau institutie care are o cultura solida de gestionare a riscurilor corporative;
c) tehnicile tipice aferente supravegherii prudentiale sunt in mare masura aplicabile si protectiei consumatorilor. Trei instrumente de supraveghere cuprind cele trei abordari principale atat pentru protectia consumatorilor, cat si pentru supravegherea prudentiala: monitorizarea pietei, inspectii on-site si off-site, dispunerea de masuri;
d) asa cum semnaleaza si Autoritatea Bancara Europeana, practicile de-risking din domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor, domeniu in care Banca Nationala este autoritate competenta pentru entitatile supravegheate, pot avea ca impact excluziunea financiara a unor persoane fizice atunci cand acestea sunt impiedicate sa acceseze serviciile financiare, afectand astfel integritatea pietei si protectia consumatorului. Structura teritoriala a bancii centrale asigura prezenta la nivel national, iar personalul din cadrul sucursalelor si agentiilor ar putea fi implicat in activitatile de supraveghere on-site la nivel local. Supravegherea institutiilor din perspectiva protectiei consumatorilor s-ar realiza prompt si specializat, putandu-se, astfel, inlocui comisariatele regionale/judetene ale ANPC.
Institutiile care vor fi verificate
In aria de aplicare a legii vor intra:
a) institutiile de credit, potrivit OUG 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) institutiile de plata si furnizorii specializati in servicii de informare cu privire la conturi, in sensul Legii nr.209/2019 privind serviciile de plata si pentru modificarea unor acte normative;
c) institutiile emitente de moneda electronica, in sensul Legii nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de moneda electronica;
d) institutiile financiare nebancare, in sensul Legii nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, cu modificarile si completarile ulterioare, aflate in monitorizarea/supravegherea prudentiala a Bancii Nationale a Romaniei;
e) sucursalele din Romania ale entitatilor prevazute la lit.a) - d) cu sediul in alte state membre sau in state terte, care actioneaza pe teritoriul Romaniei;
f) agentii entitatilor de la lit.b) si c), inregistrate in alte state membre, care actioneaza in conformitate cu dreptul de stabilire si presteaza servicii de plata pe teritoriul Romaniei, astfel cum sunt prevazuti de art.5 alin.(l) pct.2 din Legea nr.209/2019, respectiv art.4 alin.(l) lit.a) din Legea nr.210/2019.
Nu vor intra in domeniul de competenta al BNR, din perspectiva protectiei consumatorilor, intermediarii de credite, recuperatorii de creante si furnizorii de servicii postale giro care presteaza servicii de plata potrivit cadrului legislativ national aplicabil. Aceste categorii vor ramane in competenta ANPC. De asemenea, BNR nu va prelua atributiile ANPC legate de aplicarea legislatiei privind falimentul persoanei fizice.
>>Proiectul de lege privind atributiile Bancii Nationale a Romaniei in domeniul protectiei consumatorilor de produse si servicii financiar-bancare si pentru modificarea unor acte normative
>>Expunerea de motive a proiectului de lege privind atributiile Bancii Nationale a Romaniei in domeniul protectiei consumatorilor de produse si servicii financiar-bancare si pentru modificarea unor acte normative
