FMI POATE AJUTA ROMANIA – Speranta avocatului Gheorghe Piperea: „In plandemia romaneasca, bancile au castigat de cel putin 3 ori mai mult decat normalul, ajungand sa declare profit de peste 5,2 miliarde lei, care se impoziteaza putin sau deloc in Romania.
Oricat ar parea de surprinzator, un ajutor pentru Romania ar putea veni de la Fondul Monetar International – institutie cunoscuta pentru masurile excesive de austeritate pe care ni le-a impus in criza economica a anilor 2019-2012. Ideea a fost exprimata joi, 15 aprilie 2021, de catre avocatul Gheorghe Piperea (foto), el insusi un critic al FMI de-a lungul anilor.
Mai exact, FMI i-ar putea impune Romaniei ca, in cazul companiilor care au prosperat in actuala criza generata de pandemie, sa introduca o taxa de solidaritate de 3% pe cifra de afaceri sau un impozit suplimentar de minimum 60% din orice inseamna profit exceptional, a aratat maestrul Piperea, bazandu-se pe un proiect facut deja public in acest sens de catre Fondul Monetar International. Inclusiv in cazul bancilor, care de nenumarate ori isi optimizeaza fiscal veniturile si profita de controversatele facilitati fiscale acordate de catre guvernul Florin Citu, a adaugat profesorul universitar.
Daca tara noastra va fi obligata sa introduca o asemenea politica de solidaritate, s-ar reduce inegalitatea economica, fapt ce ar elibera o parte din furia populara impotriva guvernantilor, a adaugat avocatul.
Prezentam postarea de pe Facebook a lui Gheorghe Piperea:
„In perioada plandemiei, Citu a indatorat Romania cu mai mult de 140 de miliarde de lei, o suma foarte aproape de totalul incasarilor anuale la buget. Mai mult chiar, suma depaseste cu peste 10 miliarde de euro imprumutul cumulat, de 20 de miliarde de euro, contractat de Basescu-Isarescu-Boc in 2009, pentru depasirea crizei globale declansate de falimentul Lehman Brothers din 2008 si de restul bancilor „sistemice” (consecintele acestui imprumut fiind ruina economica, depasita de-abia in 2014 si un milion de faliti). Nu se stie ce a facut Citu cu acesti bani - puterea plandemica se plange in continuare ca nu sunt bani pentru spitale, desi sunt bani pentru serviciile secrete si pentru suplimentarea aparatului prepresiv al statului. Mai mult chiar, puterea plandemica pregateste reduceri cu 50% ale salariilor din sectoarele publice, inclusiv ale salariilor personalului medical. Stim, insa, sigur, doua lucruri - datoria trebuie platita, chiar daca va cauza 10-15 ani de regresie economica, saracie si foamete; bancile si ceilalti creditori financiari au profitat si profita astronomic de pe urma unei tari afectate nu de pandemie, ci de puterea bezmetica pe care ne-a „daruit-o” Dumnezeu, fix in mijlocul plandemiei.
Ratiunea cinica a capitalistilor de prada dicteaza acest curs al evenimentelor - de vreme ce avem o tara cu un rating scazut, condusa de impostori psihedelici si de zevzeci si administrata de vatafi interesati doar de zeciuiala (=10% din profitul rezultat din comertul cu nenorocire si cu frica sau din hotie), de ce am permite ca pandemia sa se sfarseasca vreodata?
Bancile il imprumuta pe Citu (si, mai recent, pe Nazare) cu dobanzi de 3-4% pe an - ma refer la media anilor plandemici. Nu stim care sunt costurile suplimentare (comisioane, onorarii, speze), ca nu ni se spune, dar putem banui ca la dobanzi se mai adauga macar o juma' de procent din cauza acestor costuri adiacente. Imprumutul de la FMI si CE din 2009 a avut un comision de administrare de 0,45%, precum si un onorariu de „succes” al celor care l-au pus in opera de cca 1,7%, flat. Media europeana a dobanzilor la care se imprumuta statele, in pandemie, este de 3 ori mai mica. Exista tari mult mai pricajite economic ca Romania - de exemplu, Bulgaria sau Grecia - care se imprumuta cu dobanzi de 10 ori mai mici decat cele cu care ne-a procopsit pe noi Citu.
In linie cu proiectul FMI de taxare/impozitare a veniturilor exceptionale facute in pandemie de bogatasi si de companiile prospere, regim care sa determine solidarizarea temporara a acestora cu eforturile financiare de gestionare si neutralizare a pandemiei, ar urma ca si in Romania sa se introduca un astfel de regim temporar. Mai precis, privatizarea profitului si socializarea pierderilor sa ia o pauza.
De inceput ar urma sa se inceapa cu bancile.
In plandemia romaneasca, bancile au castigat de cel putin 3 ori mai mult decat ar fi fost normal, ajungand sa declare un profit de peste 5,2 miliarde de lei pe 2020. Ironic, acest profit exceptional se impoziteaza putin sau deloc in Romania, „gratie” optimizarii fiscale, externalizarii plusvalorii si facilitatilor acordate de inteligentul si dezinteresatul de Citu, fost bancher .... In acelasi timp, sute de mii de IMM-uri sunt in faliment, milioane de oameni sunt in somaj, iar peste 550 de mii de debitori la banci, persoane fizice, sunt in pragul ruinei si al evacuarii din locuinta familiala, totul din cauza acelorasi autoritati plandemice care au facut bancilor acest cadou nesperat.
O taxa de solidaritate de 3% pe cifra de afaceri sau un impozit suplimentar pe profiturile exceptionale de minim 60% ar mai atenua din inegalitatea economica si ar mai calma furia populara.
Aceste masuri fiscale ar putea avea un impact benefic asupra politicilor sanitare, avand capacitatea „naturala” de a determina reducerea perioadei plandemiei. Daca acest regim temporar de taxare de solidaritate si de impozitare a veniturilor exceptionale ar fi stabilit, sa zicem, la un multiplu al perioadei plandemice (de exemplu, de doua sau de trei ori mai mare - daca plandemia ar mai dura 2 ani, atunci acest regim fiscal ar urma sa dureze 4 sau 6 ani dupa plandemie, pentru refacerea economica), toate mecanismele de lobby si influentare din lume, toate retelele mafiotice de sens si toti influencerii din lume ar fi activati, pentru a se scurta perioada plandemiei. Nu m-ar mira sa apara chiar si celebri ambasadori ai tarilor „prietene”, care s-au implicat mereu in dirijarea marilor afaceri acolo unde „trebuie”, sub masca preocuparii ipocrite pentru combaterea coruptiei, care sa ceara scurtarea plandemiei.
Asadar, daca vrem refacerea finantelor publice si scurtarea perioadei plandemiei TREBUIE sa introducem rapid acest sistem de taxare si impozitare temporara a bancilor.
Desigur, sistemul trebuie extins si la celelalte entitati care au facut profit enorm din plandemie si din nenoricirile aferente. Dar bancile reprezinta un bun inceput.
Nu sunt convins ca un nou guvern (consecinta a demisiei/demiterii lui Citu, la presiunile plangaciosilor dupa Vladut - martirul din usereplus, sau a alegerilor anticipate) ar avea curajul unor astfel de masuri, dar s-ar putea ca, in curand, Romania sa fie nevoita sa le introduca. Nu pentru ca ar fi rezultante ale unui efort de gindire politica si de programare administrativa, ci pentru ca FMI le va impune.
Hai liberare!”
