Lumea Banilor prezinta integral raportul Fondului Monetar International (FMI) pentru Romania.

Dat publicitatii in 8 decembrie 2023, raportul FMI (atasat la finalul articolului) scoate in evidenta ca fiind pozitive anumite masuri fiscale adoptate de Guvern, dar atrage atentia asupra riscurilor inca existente pentru economie, mentionand in acest sens cresterea salariilor. In plus, acelasi raport FMI propune luarea altor masuri fiscale, inclusiv analizarea posibilitatii introducerii impozitarii progresive.

Iata cateva dintre concluziile raportului FMI pentru Romania (documentul este atasat integral la finalul articolului):

- Economia Romaniei a evoluat relativ bine in vremuri dificile. Cresterea, desi incetineste, ramane destul de robusta;

- Inflatia ramane prea ridicata, dar se retrage treptat. Inflatia este in scadere in linii mari, conform previziunilor, dar riscurile apar din cresterea puternica a salariilor. In plus, autoritatile monetare ar trebui sa fie, de asemenea, pregatite sa inaspreasca politica monetara daca se materializeaza riscurile in crestere pentru inflatia de baza.

- Se asteapta ca cresterea sa se redreseze modest in 2024 si sa revina la ritmul sau potential pe termen mediu, dar exista riscuri substantiale. Escaladarea razboiului din Ucraina, o posibila slabire suplimentara a activitatii in Europa sau o incetinire globala brusca ar putea submina cresterea economica si fluxurile de capital catre pietele emergente. Cresterea prelungita a salariilor puternice in Romania ar putea intarzia scaderea estimata a inflatiei de baza. In cele din urma, calendarul electoral ar putea face dificil de realizat consolidarea fiscala si reformele structurale in 2024;

- Eforturile continue de imbunatatire a eficientei cheltuielilor si colectarea impozitelor este necesara si binevenita, dar presiunile mari ale cheltuielilor pentru a aborda saracia relativa si a creste productivitatea implica faptul ca veniturile trebuie crescute.

- Pachetul fiscal adoptat recent ofera o imbunatatire binevenita in politica fiscala si ar trebui sa contribuie la reducerea oarecum a deficitului fiscal in 2024, dar va fi nevoie de mai mult. In special, reducerea unor scutiri de taxe este un pas inainte. Cu toate acestea, unele masuri, in special noile taxe pe cifra de afaceri, nu sunt in conformitate cu bunele practici si ar trebui sa fie reconsiderate. Mai mult, sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a ridica cel putin 2% din PIB in venituri suplimentare, dincolo de castigurile din recentul pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabila pe termen mediu, asigurand in acelasi timp ca toti contribuabilii isi platesc cota echitabila;

- Rationalizarea TVA-ului si a impozitelor pe venitul personal (inclusiv eliminarea lacunelor si eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui sa fie elemente cheie ale unei astfel de reforme. Odata ce acest lucru este realizat, ar trebui sa se ia in considerare reintroducerea impozitarii progresive pe venit;

- Politicile fiscale si de cheltuieli vor trebui sa devina mai previzibile. Anuntarea unor reforme fiscale suplimentare cu mult timp in avans va ajuta companiile si gospodariile sa se adapteze la aceste schimbari;

- Cheltuielile pentru pensii si salariile din sectorul public ar trebui stabilite pe o traiectorie sustenabila bazata pe formule, asa cum se prevede in PNRR. Acesti pasi ar trebui sa contribuie la imbunatatirea bugetarii pe termen mediu si sa sprijine o cale credibila pentru consolidarea fiscala necesara;

- Noua Lege a pensiilor ar contribui la reducerea cheltuielilor pe termen lung, dar ar genera costuri fiscale initiale care ar putea periclita eforturile de reducere a deficitului in urmatorii cativa ani. Pentru a evita acest risc, sunt necesare o introducere treptata a acestor costuri si o implementare prudenta;

- Politica monetara nu ar trebui relaxata pana cand inflatia de baza nu se afla pe o traiectorie ferma descendenta, asa cum este necesar pentru revenirea inflatiei totale in intervalul de toleranta pana la inceputul anului 2025.

* Cititi aici integral raportul FMI pentru Romania