EXCLUSIV – Mihai Daraban, presedintele CCIR: „Ar fi fost bine ca Romania sa fie in cadrul starii de urgenta minim 5 ani”

3924

Romania trece prin vremuri dificile din punct de vedere economic, pandemia de coronavirus luand prin surprindere toate industriile. Unele s-au descurcat pana in prezent, altele au clacat. Cifrele statisice la aceasta ora arata ca se poate si mai rau. Cea mai buna radiografie insa este facuta, credem noi, de unul dintre cei mai bine informati romani. Vorbim despre presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, Mihai Daraban (foto), cel in mainile caruia ajung zilnic raporte cu situatia fiecarei ramuri economice a tarii si nu numai.

Acesta este si motivul pentru care, in zi aniversara, de lansare a publicatiei online Lumea Banilor am apreciat ca cel mai in masura sa scaneze evolutia economica a Romaniei post-Covid este presedintele CCIR Mihai Daraban.

Dupa cum veti vedea in interviul realizat de Lumea Banilor cu presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, Statul roman – prin guvernantii sai – si mediul de afaceri, prin fiecare actor economic, are obligatia sa se implice proactiv pentru relansarea economiei tarii.

Startul a fost dat chiar de CCIR din timpul pandemiei, cand Camera de Comert a propus nu mai putin de 73 de masuri de relansare economica, si continua in prezent cu solutii si idei pentru fiecare industrie.

Prezentam asadar in continuare interviul realizat cu presedintele CCIR Mihai Daraban:

Domnule presedinte, ne este dat sa ne revedem in vremuri dificile, in care Romania per ansamblu, si economia, in mod particular, au fost nevoite sa intre in lockdown. In tot acest timp, dvs, in calitate de presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei ati fost un sprijin pentru mediul de afaceri si pentru antreprenori, propunand si chiar luand parte la mai multe intalniri pentru gasirea unor solutii de relansare a economiei romanesti. In fata acestui virus care a blocat mapamondul, care opinati ca trebuie sa fie prioritatile statului roman?

In primul rand, as sublinia ca la noi nu a fost chiar un shutdown al economiei Romaniei, spre deosebire de tarile din Vestul Europei – Spania, Italia, Germania – unde absolut toti au fost trimisi acasa. In Romania totusi sectoare economice, in special cu ciclu lung de fabricatie au functionat. Constructii civile, constructiile industriale, constructiile si reparatiile navale si, in general, acele domenii cu spatiu larg de productie. Categoric ca domeniul confectiilor, unde sunt foarte multe cusatorese intr-o singura incinta, intr-o hala, a avut de suferit. Nemaivorbind de sectorul HORECA si altii care au suferit din caderea pietei efective. Ma refer la industria auto, pentru ca Dacia si Ford angajeaza la un loc 20.000 de oamenii. Dar in industria auto lucreaza 206.000 de oameni, care lucreaza sub ansmable, piese pentru toate pietele internationale. Va dati seama ca in acest caz, inchizandu-se fabrica mama, inchizandu-se piata de retail, au trebuit sa inchida si ei.

In fapt aceasta criza a lovit in temelia consumatorului, fie el persoana fizica sau juridica.

Noi am intaintat prioritatile catre Guvern inca de la inceput. Au fost initial 40 de puncte, pentru ca apoi sa avansam 73 de propuneri pentru reluarea activitatilor economice. Multe au fost preluate, multe nu au fost preluate si din imposibilitatea Statului de a le pune in aplicare, din diferite motive. Lipsa de capital si provizioanele Statului s-au vazut inca de la inceputul crizei.

Faptul ca Statul a fost prins in offside din punct de vedere al provizioanelor l-a pus in imposibilitatea de a folosi resurse substantiale la lucrarile de infrastructura, la lucrarile publice, care reprezentau o solutie de iesire din criza, avand in vedere ca lucrarile din infrastructura sunt in aer liber, deschise.

Probabil ar fi fost bine ca Romania sa fie in cadrul starii de urgenta minim 5 ani. In acest fel, printr-o legislatie subsecventa, mult mai usoara si mai practica, s-ar fi putut incepe foarte multe lucrari publice care acum treneaza si care treneaza de mult in domeniul infrastructurii, in mod special.

Infrastructura este o prioritate.

De fapt, noi trebuie sa plecam de la o definitie simpla a Produsului Intern Brut (PIB).Toti vrem un PIB mare, Guvernele vor un PIB mare care sa creasca bugetele populatiei, deci e logic. Dar cum facem acest PIB mare? Plecam de la definitia PIB-ului: consum privat domestic + consumul Statului + investitii + export – import. Asta este definitia PIB-ului din toate manualele de economie. De consumul privat domestic ar trebui sa nu ne atingem pentru ca, pana la urma, este consumul fiecaruia dintre noi. Este un consum care exprima si nivelul de trai al populatiei.

La ce alte variante am putea umbla in aceasta definite a PIB-ului? Consumul Statului sa fie redus. Si nu intamplator am venit cu solutia ca, daca tot s-a vorbit de Justitie, sa reformatam arhitectura Statului roman pe cele 15 curti de apel existente, care au fost create pentru mobilitatea cetateanului, netinand cont de etnii. Asadar, sa se faca 15 judete in loc de 42. Mai cad baroni si de o parte si de alta.

Dupa aceea, o alta componenta a definitiei PIB-ului unde se poate umbla, si aici am subliniat in paragafele de mai sus: investitiile publice. Aceasta a fost o modalitate, fac o paranteza – cum nu a simtit Polonia criza economica din 2008-2009-2010 pentru ca au avut pedala la maxim a fondurilor europene pe infrastructura, grad de absorbtie a fondurilor europene minim 90%.

Si nu in ultimul rand, ultima variabila, din pacate export – import, inseama -17,28 de miliarde de euro. Adica am exportat 69 de miliarde de euro si am importat 86,28.

In prezent suntem in starea de alerta care comporta deja discutii intense din punctul de vedere al necesitatii sale. Implementarea acestei stari a adus o usoara relaxare a activitatilor economice, insa a perpetuat blocarea altora. Amintim aici domeniul HORECA, cel mai afectat segment economic din Romania. Care este opinia dvs legat de decizia Guvernului de a mentine inchisa aceasta industrie?

Trebuie sa fim realisti si sa admitem ca HORECA reprezinta un serviciu autohton romanesc, de bine de rau. Noi cand spunem consum, in romaneste, ne referim nu neaparat la bunuri, ci si la servicii, iar HORECA pentru noi reprezinta un cumul de servicii autohtone romanesti, care bineinteles trebuiesc incurajate. Nu cred ca este asa de dificil de a crea un cadru ca aceste firme sa functioneze, mai ales ca stim cu totii ca daca servim masa intr-un restaurant suntem la masa cu cine vrem noi, nu cu cine vrea patronul. Si nu mi s-a intamplat vreodata sa ma duc la o masa unde era cineva sa intreb daca ma pot aseza si eu. Cu o distantare cred ca se poate rezolva. Personalul de deservire trebuie sa ia masurile de distantare, ceea ce nu ar fi o problema. Dar acestui sector trebuie urgent sa i se acorde prioritate.

Cand considerati ca ar fi trebuit redeschis domeniul HORECA?

Cred ca ar fi trebuit sa fie redeschis chiar de la 15 mai 2020, cu masurile pe care le-am mentionat anterior.

In calitate dvs de presedinte al CCIR ati venit in sprijnul mediului de afaceri cu zeci de propuneri de relansare economica (73). Ati participat chiar si la o intalnire la Palatul Cotroceni cu presedintele Klaus Iohannis si cu alti reprezentanti ai mediului de afaceri. Cum au fost aceste masuri primite si de ce credeti ca nu a marjat Guvernul la multe acestea?

Multe au fost foarte bine primite. Din pacate, capacitate Statului de a le implementa este redusa din lipsa de resurse, din ratingul de tara care vorbeste de la sine cam la ce preturi ne-am putea imprumuta pe plan extern. Deci nu ne putem compara cu tari triplu A, cum sunt Germania sau Franta.

Vedeti criza covid ca pe o posibilitatea de intarirea a rolului producatorilor autohtoni si a afacerilor locale in piata nationala?

Revenirea productiei autohtone o vad pe termen mai lung, pentru ca pe termen scurt si mediu ne vorm reveni din criza dupa ce tarile, respectiv motoarele economiei europene, isi vor reveni. Cam la trei luni dupa ce isi vor reveni ele, ne vom reveni si noi. Pentru ca ne place sau nu sa spunem asta, suntem totusi o economie de subcontractori. Numai daca ne uitam la cine face exporturile Romanei, spune multe. Sunt cifrele Statului, nu sunt inventate de Camera de Comert. Si cand primele 100 de firme realizeaza 53% din tot exportul Romaniei si in primele 100 de companii gasesti doar 3 firme romanesti este tragic, dar cred ca vorbeste de la sine. Primele 1000 de firme, daca vreti, fac 83-84% din tot exportul, dintre acestea doar 190 fiind firme romanesti. Datele sunt publice, apartin Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri.

Deci, cred ca din aceste cifre ne putem explica foarte multe. Ne mai putem explica, de asemenea, evolutii ale economiei romanesti si in functie de datele pe care le comunica Eurostatul. Romania este pe ultimul loc in ceea ce priveste domeniul cercetarii si inovarii. Cercetarea romaneasca nu are nimic de-a face cu economia reala. Iarasi, suntem pe ultimul loc la digitalizare administrativa.

Un alt sector afectat de pandemia covid a fost cel de retail. Se estimeaza ca pana in acest moment, prin inchiderea mall-urilor s-au pierdut peste 1 miliard de euro, ajungandu-se la un numar al somerilor de circa 90.000 in acest domeniu. Inca doua luni si pierderile din retail pot depasi chiar si 3 miliarde euro. Se mai sustine in acest moment, data fiind si evolutia covid in Romania, mentinerea masurii de inchidere a mall-urilor?

Asa cum am spus la inceputul interviului, aceasta criza a lovit la temelia consumatorului, fie persoana fizica sau juridica. Izolarea a dus la consum redus de combustibil, mergem pe orziontala cu ce inseamna accize neincasate la combustibil. Am vazut evolutia pretului la petrol la nivel mondial. Practic, ce s-a intamplat pe piata de combustibil este valabil la toata piata de retail. Deci, cu cat se revine la normalitate, cu atat se reintra in normal si bugetar.

Cred ca si aici, cu masurile aferente de distantare si de dubla protectie din partea angajatilor magazinelor si din partea consumatorilor, pot fi deschise si mall-urile. Poate anumite componente din cadrul mall-urilor sa ramana inchise, precum cinematografe sau zona de luat masa.

Exista voci care sustin ca efectele coronavirusului in Romania, din punct de vedere economic, pot fi acoperite intr-un sezon intens de vara, pentru ca, zic unii mai carcotasi, eram oricum prea saraci, motiv pentru care nici scaderea nu a fost atat de dramatica. Sigur, conditia este ca Guvernul sa permita redeschiderea tuturor industriilor. Credeti in aceasta teorie? Care este estimarea dvs in ce priveste redresarea economica a tarii?

N-as intra in polemica asta dar, din punct de vedere al redresarii economice, cred ca exista un raport pe care il urmaresc de ani de zile: cand este o crestere de 0 (zero) si ceva la suta a economiei Germaniei, Romania inregistreaza crestere economica de 4%. Conditia este ca la nemti cresterea sa fie pe plus, si nu pe minus. De ce spun asta? Pentru ca 23% din exporturi si 21% din importuri sunt exclusiv cu Germania. Nu mai vorbim de faptul ca la 1 ianuarie 2020 aveam 23.157 societati comerciale cu capital german in Romania, 48.892 cu capital italian si 9.603 firme cu capital francez. Cred ca cifrele acestea vorbesc de la sine despre cine si la ce ne raportam. Noi, in general, facem traducerea unor cifre la Camera de Comert pentru ca, pe de o parte, sunt cifre oficiale, iar pe de a alta parte, daca le analizam cum trebuie, realizam pe cine contam si cum contam. Si noi asta facem! Facem analize pe forma de capital, pe cati romani sunt in business, cifra de afaceri, profit. Din acest motiv, in ultimii ani, am facut apel la toti guvernantii sa tina cont de realitatea din teren.

Dau un mic exemplu: cand ai doar 71 de firme private cu capital romanesc pe cifra de afaceri peste 100 milioane euro, acestia cred ca ar putea fi chemati toti intr-o sala pentru a se discuta despre nevoile si necesitatile lor.

Va multumim pentru interviu acordat si speram la o stransa colaborare pe viitor pe noua platforma economica, Lumea Banilor.

Categoric va fi o colaborare stransa. Este nevoie de mai multa presa in Romamia pe partea economica si noi nu putem decat sa salutam orice site cu aplecare spre economie, unde putem si noi sa intervenim si sa mai „traduce” din ceea ce se intampla in spatiul public.

1 comentariu la “EXCLUSIV – Mihai Daraban, presedintele CCIR: „Ar fi fost bine ca Romania sa fie in cadrul starii de urgenta minim 5 ani”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole

liternet