Este complicat sa creada cineva ca zona euro nu va face implozie
Datoria publica a Uniunii Europene a crescut cu 1.648,3 miliarde euro in anul 2020, valoare dubla fata de doi ani cumulati din criza anterioara (2009 si 2010) cand datoria publica a UE a crescut cu 1.633,7 miliarde euro (813,5 miliarde in 2009 si 820,2 miliarde euro in 2010).
Iata ca in doar 1 an de criza datoria publica a UE a crescut cat in doi ani de criza anterioara.
Acesta este unul din semnalele ca aceasta criza a lovit mult mai puternic decat cea din 2009-2010, costul fiind mult mai mare.
Costul este cu atat mai mare cu cat Uniunea Europeana ajunsese sa aiba o medie a datoriei publice de cca. 94 miliarde euro/an in anii 2018-2019, ani in care procesul de restructurare a datoriilor vechi si efectele crizei datoriilor suverane pareau sa devina sustenabile.
A venit aceasta pandemie, iar masurile restrictive au dezechilibrat brutal toata infrastructura fiscal-bugetara a conturilor Uniunii Europene.
PIB-ul UE s-a contractat cu cca. 668 miliarde euro in anul 2020, intorcand tendinta de crestere undeva la valorile nominale ale jumatatii anului 2017.
PIB-ul nominal 2020 UE inregistreaza o valoare de 13.297,3 miliarde euro fata de 13.965,3 miliarde euro in 2019 si este inferior PIB UE 2018 care a fost de 13.518.6 miliarde euro..
Prognoza de toamna a Comisiei Europene indica o crestere a PIB UE la nivelul anului 2019 (cu un usor plus), respectiv la nivelul de 13.975,6 miliarde euro, dar valul trei al pandemiei si noul lockdown in care se afla intreaga Europa face ca aceasta prognoza sa devina iluzorie.
In noile circumstante, o revenire a PIB-ului Uniunii Europene in marja PIB 2018 este mult mai credibila (adica o crestere de doar 0,2 - 0,5% fata de cresterea de 3,5-3,7% prognozata), deoarece orice scenariu optimist nu poate lua in calcul decat trimestrul 4 al anului 2021 ca trimestru de crestere efectiva.
In context al economiei europene raportat la efectele pandemiei, trimestrul I si II din 2021 vin pe contractie economica cu tendinta de incetinire, iar trimestrul III 2021 poate insemna inversarea trendului descendent doar daca economiile se deschid, ceea ce tine foarte mult de situatia epidemiologica si nivelul de imunizare a populatiei (campania europeana de vaccinare).
Din pacate insa contextul general va genera o datorie publica mult mai mare decat cea prognozata in toamna anului 2020 pentru 2021.
Astfel Comisia Europeana prognoza un nivel total al datoriei publice a UE de 13.220,9 miliarde euro pentru anul 2021 cu un plus de 734,7 miliarde euro in valoare nominala si atingerea unei ponderi de 94,6% din PIB UE.
Acest scenariu este putin probabil avand in vedere pe de o parte costul valului trei al pandemiei dar si ineficienta in aplicarea Mecanismului de Redresare si Rezilienta, un program prost gandit care nu aduce lichiditate in economiile europene in anul 2021 (si putin probabil in anii 2022-2023) ci de abia din 2024, daca Planurile Nationale de Redresare si Rezilienta se vor axa pe reforme.
(Pe intelesul tuturor banii ajung greu in economii sub forma de lichiditate daca faci reforme. In lipsa acestor lichiditati, statele se vor imprumuta pentru a-si finanta deficitele si economiile. Refomele sunt utile dar trebuie realizat un echilibru al finantarii imediate versus finantarea prin multiplicare ulterioara - cateodata ma mir ca astfel de lucruri care sunt extraordin de basic in economie scapa marilor economisti bruxellezi).
Singura varianta prin care MRR sa aduca bani imediat in economie ar fi pe baza decontului fata de masurile luate pe datorie de catre statele membre (exista aceasta prevedere in MRR) dar este putin probabil ca asta va fi politica statelor membre.
Revenind la datoria publica a UE aceasta va creste cu cel putin 1.000 miliarde euro in anul 2021, ajungand astfel la 13.486 miliarde euro (99,6% din PIB UE) - scenariu optimist.
Daca am face calculul doar la datoria zonei euro aici situatia va fi mult mai grava urcand spre 108% din PIB UE.
In context, Pactul Fiscal European devine istorie pentru ca mecanismele de restructurare prevazute ar fi imposibil de aplicat iar costurile de restructurare ar anula orice efort de redresare.
Situatia nu este deloc fericita!
Iar refuzul unei discutii aplicate si total reformatoare despre finantarea economiilor UE inclusiv despre mutualizarea unei parti insemnate din datorii (datorii provocate de restrictii stabilite la nivel european) chiar cu pretul unei uniuni fiscale partiale (taxe comune) este calea sigura spre o criza a datoriilor suverane de proportii inimaginabile.
Paradoxal discutia despre mutualizarea datoriilor este blocata de Germania (care a si suspendat ratificarea deciziei privind resursele proprii ale CE - in fapt modificare TFUE) care este sustinuta de Olanda si Austria.
Ganditi-va ca valoarea datoriei publice a UE (pe doi ani) este de trei ori mai mare decat valoarea Mecanismului de Redresare si Rezilienta.
Iar daca vom face calculul pe 7 ani(2020-2026), valoarea datoriei va fi de 6,4 ori mai mare decat infuzia de capital prin MRR.
Unde este riscul major?
In acoperirea ulterioara de catre state a contributiei la bugetul UE, avand in vedere gradul de indatorare ridicat si capacitatea limitata de finantare, concomitent cu finantarea curenta a economiilor si cofinantarea pe proiecte UE.
Cine se bazeaza pe suprataxare ca solutie se inseala sau gandeste pripit.
Intr-o lume cu o economie globalizata, capitalurile migreaza cel mai usor, mult mai usor decat economia fizica. Cand suprataxezi, capitalul se evapora.
Este un cerc vicios pe care Europa refuza sa il vada.
Iar daca la acest coktail toxic vom avea vreo sincopa de lichiditate (a se citi criza) lucrurile vor deveni ingrijorator de complicate.
Este complicat sa creada cineva ca zona euro nu va face implozie in urmatorii 5 ani iar 2 sau 3 economii nu vor dori iesirea din aceasta zona.
Doar ca sa aveti o idee Grecia a ajuns la o pondere a datoriei publice in PIB de 208% din PIB, Italia la 160% din PIB, Spania la 120% din PIB, Portugalia la 135% din PIB iar Franta are un salt la 116% din PIB.
Recomand sa ne trezim!
Multumesc!
