Aderarea Romaniei la spatiul Schengen doar la nivel aerian si maritim nu este altceva decat praf in ochii romanilor, acuza deputatul AUR Daniel Florea (foto) joi, 4 ianuarie 2024.

Florea invinuieste guvernul PSD-PNL al lui Marcel Ciolacu de faptul ca prin aceasta manevra – lipsita de un orizont explicit privind aderarea terestra – va falimenta transportatorii romani de marfuri pe uscat.

„Altfel, odata cu intrarea in spatiul economic european, peste 150.000 de tiruri romanesti cu soferi profesionisti si cu salarii mai mici decat cei din Vest ar face o concurenta serioasa si ar pune probleme dificile de concurenta companiilor occidentale”, explica parlamentarul.

Daniel Florea da si cifre in acest sens: compania romaneasca Navrom are o capacitate de transport de 554.440 de tone, cu mult mai mare decat toate cele 152.601 de tiruri inmatriculate in Romania. Iar acesti transportatori rutieri nu au luat nicio atitudine fata de pericolul economic care ii paste, spre deosebire de omologii lor din Polonia si Ungaria, continua Florea.

Prezentam postarea de pe Facebook a deputatului AUR Daniel Florea:

„Schengen – Marea Pacaleala de 1 Aprilie

Prin Schengen Maritim (componenta esentiala a Strategiei Dunarii), dupa ce a falimentat fermierii, guvernul antinational falimenteaza si transportatorii romani, in beneficiul UE.

Austria mai umileste o data Romania, condusa de niste egoisti fara coloana vertebrala.

Cand Romania va intra in Schengen pe cale terestra, singurii beneficiari vor fi statele din Vestul Europei, la care milioanele de muncitori (care se intorc din concediile petrecute acasa) sau de turisti romani (ai caror bani sunt foarte buni pentru hotelurile, restaurantele si magazinele occidentale) pot contribui la prosperitatea lor economica, dar transportatorii romani de marfuri vor fi deja in faliment.

De ce?

1. Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii (SUERD), a doua strategie macro-regionala a UE, este o initiativa comuna a Romaniei si Austriei dezvoltata ca un mecanism de cooperare a statelor din regiunea Dunarii, destinat dezvoltarii economice si sociale, prin consolidarea implementarii politicilor si legislatiei UE in tarile partenere, dar coordonata de Austria si Germania.

La Strategia Dunarii participa 14 state: noua state membre UE (Austria, Romania, Bulgaria, Cehia, Croatia, Germania – ca stat federal si prin landurile Baden-Württemberg si Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) si cinci state nemembre UE (Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova si Ucraina).

Coordonatorul National al SUERD este Ministerul Afacerilor Externe, care asigura coordonarea inter-institutionala si colaborarea intre institutiile guvernamentale implicate in implementarea SUERD la nivel national.

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (prin Directia Generala Dezvoltare Regionala si Infrastructura) asigura impreuna cu Bulgaria si Muntenegru coordonarea din partea Romaniei a Ariei Prioritare 3 a SUERD – „Cultura, turism si contacte directe intre oameni”.

De asemenea, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (prin Directia Generala Administratie Publica) este punct de contact pentru Romania pentru Aria prioritara 10 – 'Dezvoltarea capacitatii institutionale si a cooperarii', coordonata de Austria si Slovenia. Romania este cu relatiile intre oameni si cu turismul pe Dunare (multe vase de pasageri are Romania pe Dunare!!!), Austria este cu strategia de cheltuire a banilor pentru a creste eficienta economica.

Secretariatul pentru SUERD (Danube Strategy Point) are sediul la Viena.

Importanta unui secretariat dedicat macro-strategiei Dunarii a fost reliefata de majoritatea actorilor relevanti SUERD, astfel ca, in 2018, Romania si Austria, in calitate de co-initiatoare ale SUERD, au elaborat si depus, in vederea obtinerii finantarii din Programul Transnational Dunarea, un proiect privind realizarea activitatilor aferente Secretariatului pentru SUERD – Danube Strategy Point (DSP).

Perioada implementare: 72 de luni (01.01.2023 – 31.12.2028)

Bugetul total al proiectului: 5.402.509,58 euro

Lider de proiect: Primaria Viena

Partener: Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei.

https://www.mae.ro/strategia-dunarii

https://www.mdlpa.ro/pages/suerd

https://www.forumulsecuritatiimaritime.ro/regimul-navigatiei-pe-dunare-si-importanta-acesteia-pentru-romania/

2. Canalul Dunare-Main-Rin-Canalul este o parte componenta importanta a caii fluviale (de 3.500 km) care strabate Europa pe directia NV-SE si care leaga orasul Rotterdam, situat la Marea Nordului, de orasul Constanta, de la Marea Neagra si 15 tari din centrul si sud-estul Europei.

Prin folosirea Canalului Dunare–Marea Neagra, distanta dintre Rotterdam si Constanta se reduce considerabil, iar transportul fluvial este cel mai ieftin mijloc de transport.

https://leviathan.ro/inaugurarea-canalului-rin-main-dunare/

3. Un TIR transporta maxim 20 tone de marfa, in timp ce o barja transporta cel putin 1.000 de tone, inlocuind 50 de camioane mari.

De exemplu, Navrom Romania are o capacitate de transport de 554.440 tone, prin barje, slepuri si ceamuri de diferite capacitati, putand inlocui, astfel, in acelasi timp, toate cele 152.601 de tiruri inmatriculate in Romania.

https://www.navrom.ro/index.php/ro/barje

https://tirmagazin.ro/news/cate-camioane-are-romania-si-cati-kilometri-acopera-zilnic

4. Desi scrie explicit in Strategia Dunarii (la care Ucraina nu este parte) ca unul dintre cei 4 piloni de baza este protectia mediului, niciun stat UE si nici Romania (in afara unei mieunat anemic timp de 3 zile) nu au spus nimic atunci cand Ucraina a dragat Canalul Bastroe pentru a putea spori capacitatea de transport pe Dunare, chiar daca studiile dovedesc ca pune in pericol Delta Dunarii.

5. Transportatorii polonezi si unguri s-au revoltat si au blocat granitele, in semn de protest fata de concurenta neloiala pe care o fac transportatorii ucraineni ai cerealelor. Tirurile transportatorilor romani stau cu zilele la granita Schengen (si vor mai sta mult si bine), dar premierul Ciolacu s-a dus in Ucraina si a venit cu obligatia pentru Romania de a mai deschide puncte de frontiera terestra cu Ucraina si chiar sa construiasca un pod peste Tisa care sa permita accesul mai facil al tirurilor ucrainene in spatiul european – pct. 2 si 3 din acrdul semnat de Ciolacu si Zelensky la Kiev, la 18.10.2023.

https://eu-solidarity-ukraine.ec.europa.eu/eu-assistance-ukraine/eu-ukraine-solidarity-lanes_ro

https://romania.europalibera.org/a/sedinta-comuna-a-guvernelor-roman-%C8%99i-ucrainean/32642351.html

6. Toate statele si organismele UE s-au grabit sa spuna ca Romania si Bulgaria trebuie sa intre in Schengen, iar Austria, Germania si Olanda le-au dat ce-au vrut, pentru ca, acum, dintr-o data, au urmatoarele beneficii:

A. Evita orice scandal sau blocaj cu transportatorii terestri romani, bulgari, unguri, polonezi, pentru ca marfurile se vor transporta, in principal, pe Dunare.

B. Costurile de transport pentru companiile ucrainene si pentru companiiile occidentale scad considerabil, pentru ca vor fi folosite mai putine tiruri, pe distante mult mai scurte, deci pretul transportului va fi mult mai mic, iar pretul cerealelor din Ucraina va fi atat de mic, incat nu va putea fi concurat de pretul cerealelor romanesti.

C. Isi protejeaza investitiile la Marea Nordului si importanta economica si strategica a Portului Rotterdam (de aceea, olandezii, dupa zeci de ani, au renuntat sa mai puna piedici aderarii la Schengen a Romaniei si a Bulgariei) in detrimentul porturilor Constanta si Rotterdam, pentru ca ele vor deveni porturi de tranzit al marfurilor din Asia si nu vor mai avea importanta economica majora, deoarece porturile fiind in Spatiul Schengen, transportul va fi efectuat automat, fara granite, in timp ce tirurile romanesti si bulgare sunt blocate la granitele UE.

D. Si-au indeplinit angajamentul ca Romania si Bulgaria intra in Schengen, dar nu au pus nicio data cu privire la frontierele terestre, pentru ca transportatorii romani trebuie falimentati. Altfel, odata cu intrarea in spatiul economic european, peste 150.000 de tiruri romanesti cu soferi profesionisti si cu salarii mai mici decat cei din Vest ar face o concurenta serioasa si ar pune probleme dificile de concurenta companiilor occidentale.

Astfel, cand Romania va intra in Schengen cu frontierele terestre, transportatorii romani de marfuri vor fi doar o amintire”.