DIASPORA NU VREA ACASA – Zeci de milioane de euro, refuzati de tinerii fermieri

Diaspora nu vrea acasa. Mai exact, tinerii romani din strainatate nu vor sa se intoarca in tara de origine, in ciuda faptului ca Guvernul Romaniei, prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), le-a pus la dispozitie un buget de 20 milioane euro pentru a-si deschide ferme in Romania.

Anuntul a fost facut joi, 5 noiembrie 2020, ministrul agriculturii, Adrian Oros (foto), in conferinta de presa sustinuta la sediul ministerului, in care si-a prezentat raportul de activitate la un an de la preluarea mandatului.

Ministrul Oros si-a exprimat dezamagirea privind insuccesul pe care MADR l-a avut cu una dintre masurile propuse si implementate cu scopul de a intoarce tinerii romani plecati la munca peste hotare. Astfel, Sub–masura 6.1: “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, careia ii fusese alocat un buget in valoare de 20 milioane euro, a fost sub asteptarile reprezentantilor ministerului, ca grad de succes. Pur si simplu nu s-a inscris niciun tanar roman din strainatate pentru a accesa acesti bani: „Pentru componenta din diaspora, vom relua apelul pentru ca banii alocati nu au fost atrasi”, a afirmat Adrian Oros.

Mai exact, oferta MADR este o componenta a sub-masurii 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, pentru care bugetul total este in valoare de 43 milioane euro, impartiti pe doua linii de finantare distincte. Acestea sunt: un buget de 23 milioane euro pentru fermierii din tara, respectiv 20 milioane euro pentru fermierii din diaspora. “Anul acesta am avut 43 milioane euro, cu doua linii de finantare distincte, pentru fermierii din tara si pentru fermierii din diaspora. Astfel, au fost alocate 23 milioane euro, respectiv 20 milioane euro”, a mentionat Oros.

In materie de reusite, ministrul Agriculturii a vorbit despre platile efectuate prin APIA, despre schemele de ajutor catre fermieri (schemele de minimis), despre sectorul vegetal, zootehnic, finantari europene nerambursabile, ajutoare nationale, Programul National Apicol (PNA), scheme comune, Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR), alte masuri si sub-masuri.

Iata, pe larg, cu ce se lauda ministrul Oros, la un an de la preluarea portofoliului pe agricultura:

“Am sa incep cu platile care se fac in mod curent. Anul acesta agricol, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), a efectuat plati din bugetul national in valoare de 1,18 miliarde euro. Ele se structureaza in:

- 499,11 milioane euro, in anul financiar 2019;

- 688,75 milioane euro, in anul financiar 2020.

Mai exact, platile din bugetul national au fost acordate pentru:

"- ajutoarele nationale tranzitorii in sectorul vegetal si zootehnic;

- ajutoarele de stat, si aici ne referim la motorina utilizata in agricultura, renta viagera agricola, ajutoare de stat in sectorul cresterii animalelor,

- schema de ajutor de stat acordat producatorilor agricoli care au infiintat culturi in toamna anului 2019, care au fost afectate de seceta pedologica".

Platile au fost structurate pe urmatoarele sectoare si scheme:

"- Schema de plata unica pe suprafata, care a avut alocat un buget in valoare de 974,9 milioane euro, dedicat unui numar de 830 mii de beneficiari;

- Plata redistributiva, care a fost diferentiata pe doua intervale de suprafata, si anume: 1-5 ha, respectiv peste 5-30 ha, cu un buget de 104,1 milioane euro;

- Plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu (inverzire), cu un buget de 570,9 milioane euro;

- Plata pentru instalarea tinerilor fermieri – plata directa - (sprijin pentru cei care nu depasesc 40 de ani si se instaleaza pentru prima data intr-o exploatatie ca sef al exploatatiei), cu un buget total de 20,5 milioane euro si

- Schema simplificata pentru micii fermieri".

In sectorul vegetal, avem urmatoarele:

"- Schema de sprijin cuplat pentru sectorul vegetal (SCV), cu un buget de 87 milioane euro;

- Ajutoare nationale tranzitorii (ANT) in sectorul vegetal, cu un buget de 88,5 milioane euro;

- Ajutoare financiare pentru organizatiile de producatori si alte forme asociative din sectorul fructelor si legumelor, cu un buget total alocat de 2,6 milioane euro;

- Programul National de Sprijin in Sectorul Vitivinicol 2019 – 2023, cu un buget total alocat de 47,7 milioane euro;

- Shema de “Ajutor de minimis” pentru aplicarea programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate, cu un buget total alocat de 39,4 milioane euro, pentru un numar de 17.386 de beneficiari. Aici, a fost alocat cel mai mare buget.

- Schema de “Ajutor de minimis” pentru aplicarea programului de sustinere a producatiei de usturoi, cu un buget total alocat de 1,5 milioane euro, pentru un numar de 1091 de beneficiari".

Sectorul zootehnic

I. Schema de sprijin cuplat pentru sectorul zootehnic (SCZ), cu un buget de 176,5 milioane euro. Repartizarea s-a facut dupa cum urmeaza:

"- 1,6 milioane euro pentru bivolite de lapte. Numarul beneficiarilor este de 2.647;

- 12,6 milioane euro pentru taurine carne. Numarul beneficiarilor este de 1.473;

- 98 milioane euro pentru vaci lapte. Numarul beneficiarilor este de 14.747;

- 64,3 milioane euro pentru ovine / caprine. Numarul beneficiarilor este de 13.795;

- 27 milioane euro pentru viermi de matase. Numarul beneficiarilor este de 6".

"Este important de mentionat ca sprijinul cuplat se face din bani europeni, a sustinut ministrul Oros".

II. Ajutoare nationale tranzitorii (ANT) in sectorul zootehnic, cu un buget de 148,9 milioane euro. Repartizarea s-a facut dupa cum urmeaza:

"- 20,3 milioane euro, schema decuplata de productie, specia bovine, in sectorul lapte. Numarul beneficiarilor a fost de 51.355;

- 85,6 milioane euro, schema decuplata de productie, specia bovine, in sectorul carne. Numarul beneficiarilor a fost de 137.390;

- 43 milioane euro, shema cuplata de productie, speciile ovine / caprine. Numarul beneficiarilor a fost de 52.542.

“Este important de mentionat ca sprijinul cuplat se face din bani de la bugetul national, a subliniat Oros”.

Desi Adrian Oros isi prezinta activitatea ca pe un sir de succese, ministrul Agriculturii a trecut complet sub tacere protestele fermierilor din diverse zone ale tarii.

In rest, demnitarul a mentionat ca Programului National Apicol pentru perioada 2020 – 2022 i-a fost alocat un buget in valoare de peste 30 milioane euro. Numarul beneficiarilor a fost de peste 6.000.

Iata explicatiile lui Adrian Oros:

"Schema de ajutor pentru aplicarea programului de sustinere a crescatorilor de porci din rasele Bazna si Mangalita, cu un buget pentru perioada 2020 – 2022, in valoare de 4 milioane lei. Din care, pentru anul 2020 au fost alocati 1.200 lei pe cap de scroafa.

Schema de ajutor de stat pentru neutralizarea deseurilor de origine animala prin care se acorda servicii subventionate pentru neutralizarea animalelor moarte provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale, cu un buget alocat pentru anul 2020 de circa 20 milioane euro;

Schema de ajutor de stat in sectorul cresterii animamlelor, in scopul imbunatatirii calitatii genetice a efectivelor de animale si implicit a potentialului de productie la rasele de animale care au intocmit programe de ameliorare, cu un buget alocat pentru anul 2020 de aproximativ 13 milioane euro.

Merita mentionat faptul ca acesti bani (13 milioane euro) ii dam catre asociatiile care detin registrele de ameliorare si care fac controlul oficial al productiilor”.

Alte scheme de sprijin comune se refera la:

"Reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura. Aici, bugetul alocat a fost in valoare de 629,9 milioane lei, pentru un numar mediu de circa 12 mii de beneficiari. Aici, urmeaza ca la rectificarea bugetara sa mai alocam 160 milioane lei”, a spus Oros.

PNDR este cel mai cunoscut si frecventabil program de finantare la nivel national si reprezinta, fara voia lui, un alt motiv de lauda.

In ceea ce priveste Programul National de Dezvoltare Rurala pentru perioada 2014 – 2020 (PNDR) si stadiul implementarii. Avem urmatoarele etape:

"Pe parcursul anului 2020, au fost lansate 10 sesiuni de depunere a proiectelor in cadrul PNDR 2014 – 2020, cu o suma licitata de 344,9 milioane euro. Astfel: au fost alocate 9,44 miliarde euro, dintre care 8,13 miliarde euro prin FEADR (Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala).

Au fost 71.178 de proiecte depuse, cu o valoare publica de 9,71 miliarde euro, dintre care au fost selectate pentru finantare 45.465 de proiecte, in valoare publica de 5,39 miliarde euro.

Proiectele contractate au fost in numar de 42.674, cu o valoare publica de 5,13 miliarde euro. Proiectele tranzitate din PNDR in intervalul 2007 – 2013 in vederea finalizarii au fost in numar de 19.034, cu o valoare publica de 0,42 miliarde euro.

Platile efectuate prin FEADR si de la Bugetul de stat s-au ridicat la 6 miliarde euro, din care in anul 2020 au fost platite 1,304 miliarde euro.

Tot aici, vorbim despre un grad de absorbtie de 71,45% prin FEADR".

Masurile lansate in anul 2020 au fost:

“Sprijin pentru investitii in procesarea / marketingul produselor agricole, in valoare de 12,9 milioane euro, cu finantarea unui numar de 40 de proiecte. “Aici, am identificat o suma ramasa in aceasta sub-masura 4.2 si am alocat-o pentru abatoare de capicitate mica in zona montana, pentru ca acolo era o reala nevoie. Privitor la acest lucru, capacitatea de abatorizare pe care o are acum Romania este aproape de 4 ori mai mare fata de numarul de animale pe care il avem. Cu mentiunea ca, aceste abatoare, multe dintre ele inchise sau care lucreaza la capacitate redusa sunt dispuse doar in anumite zone ale tarii, si sunt zone intregi, cu atat mai mult in zonele montane descoperite. De aceea, am recurs la aceasta masura”.

“Am lansat Sub-masura 4.3: “Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice” - componenta infrastructura de irigatii. Pentru organizatiile de udatori au fost alocate 43,7 milioane euro. Aceasta masura a fost foarte soliciata, iar beneficiarii intra in posesia contractelor in aceasta perioada.”

“Pentru Sub-masura masura 5.1, “Sprijin pentru investitiile in masuri preventive destinate sa reduca efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile si ale evenimentelor catastrofale probabile, au fost alocate 4,75 milioane euro pentru beneficiarii publici, respectiv 8,3 miliarde euro pentru beneficiarii privati”.

“Pentru Sub-masura 5.2, “Sprijin pentru investitii privind refacerea terenurilor agricole si a potentialului de productie afectate de dezastre naturale, de conditii de mediu adverse si de evenimente catastrofale”, alocarea financiara a fost in valoare de 3,67 milioane euro”.

“Sub-masura 6.1, “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Anul acesta am avut 43 milioane euro, cu doua linii de finantare distincte, pentru fermierii din tara si pentru fermierii din diaspora. Astfel, au fost alocate 23 milioane euro, respectiv 20 milioane euro. Explicit, pentru componenta interna, toate sumele au fost atrase, iar pentru componenta din diaspora, vom relua apelul pentru ca banii alocati nu au fost atrasi”.

Totodata, am avut urmatoarele Sub-masuri:

"- 8.1, “Impaduriri si crearea de suprafete impadurite”, cu o alocare financiara de 10 milioane euro;

- 9.1a, “Infiintarea grupurilor de producatori in sectorul pomicol”, unde am alocat 1,9 milioane euro care au fost acordati sub forma de plata multianuala pe o perioada de 5 ani;

- 15.1, “Plati pentru angajamente de silvo-mediu”, ce a beneficiat de o alocare finnaciara de 51,5 milioane euro;

- 17.1, “Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor”, in valoare de 15 milioane euro. “Aici, am simplificat foarte mult masura si am inlaturat limitele, in asa fel incat mai multi fermieri sa reuseasca sa aplice la aceasta masura, la care MADR plateste 70% din polita de asigurare”.