Dezechilibrul macroeconomic este o mare problema a Romaniei
Daniel Daianu, presedintele Consiliului Fiscal
Dezechilibrul macroeconomic este o mare problema a Romaniei. Deficitul bugetar este posibil sa depaseasca in acest an 8 la suta din PIB (ultima rectificare bugetara plaseaza deficitul cash la 7,9 la suta din PIB, mult peste cifra initiala din proiectul de buget, de 5 la suta din PIB).
In pofida progreselor economice din ultimele doua decenii (ex.: venitul/locuitor ajuns la cca. 80 la suta din media UE la paritatea puterii de cumparare), probleme mari persista; proeminent este dezechilibrul bugetar foarte mare, la care se adauga cel din balanta contului curent. In 2024, deficitul de cont curent este probabil sa treaca dincolo de 8 la suta din PIB, depasind pe cel bugetar. Avem aici o situatie aparent stranie, fiindca adancirea deficitului de cont curent are loc in conditiile unei incetiniri a economiei - cresterea reala a PIB in acest an fiind probabil in jur de 1,5 la suta. Mare parte din cresterea cererii interne (stimulata de cresteri de pensii si venituri/salarii) a fost acoperita de importuri. Discrepante mari raman intre mediul urban si cel rural.
Chestiunea fiscal/bugetara grava este reliefata de numerosi analisti autohtoni, analize ale Consiliului Fiscal, ale Comisiei Europene si ale unor institutii internationale. Guvernul Romaniei a solicitat in dialogul cu CE ca perioada de corectie a dezechilibrului macroeconomic sa fie de 7 ani (nu in ultimul rand fiindca sunt de realizat reforme importante) – posibilitate inscrisa in noul cadru de guvernanta fiscala din UE (alternativa fiind de 4 ani). Planul bugetar structural pe termen mediu (PBSTM) necesita detalii in plus privind corectia macroeconomica. Noul Guvern va aproba bugetul pentru 2025 si va veni probabil cu informatii noi privind reducerea deficitului bugetar in acel an si pe termen mediu. Ajustarea macroeconomica, conform Planului, pune accent mare pe partea de cheltuieli – scadere de la cca. 42 la suta din PIB in 2024 la cca. 36 la suta din PIB in 2031 (ce include insa si o diminuare a cheltuielilor finantate cu bani europeni).
Planul prevede o crestere de venituri fiscale de cca. 1,5 la suta din PIB, ceea ce pare putin ca obiectiv. Este drept ca o reducere a gap-ului de colectare a TVA (cca. 36 la suta in Romania), fie si graduala, la aproape din media din UE (4-5 la suta) ar aduce peste 2 la suta din PIB. Dar trebuie sa existe o vointa politica ireprosabila si punerea la punct a digitalizarii in domeniul colectarii de taxe si impozite. Pietele vor fi nervoase in anii ce vin pe fondul cresterii datoriilor publice si a deficitelor bugetare in lume, iar sudden stops (blocaje subite de finantare) nu sunt de neimaginat. De aceea, consolidarea este necesara. Perioada solicitata de ajustare a deficitului bugetar pe o perioada de 7 ani are temei, dar prezinta riscuri.
Nu trebuie sa se mizeze pe rabdarea pietelor financiare sine die, fie Romania stat membru al UE. Iar Romania nu face parte din zona euro existand deci risc valutar. Daca ajustarea bugetara nu va fi credibila va exista presiune pe moneda nationala, pe Leu, cu posibile iesiri de capital din tara. Iar instabilitatea politica in tara poate accentua o reactie adversa a pietelor financiare. Trebuie sa avem in vedere ca PNRR se termina in 2026, ceea ce inseamna resurse bugetare mai putine, iar CE doreste ca bugetul UE sa aloce mai multi bani pentru aparare si inovare, decarbonizare, ceea ce ar afecta resursele pentru politica de coeziune.
Romania trebuie sa aiba o economie in care sa se investeasca mai mult din resurse interne, publice si private. Totodata, trebuie sa capitalizam cat mai bine apartenenta la Uniune si scutul de securitate reprezentat de NATO. Romania are nevoie de un buget robust, de venituri fiscale mai mari, care sa finanteze bunuri publice de baza – educatie, sanatate, aparare, o politica industriala, admitand ca exista resurse in acest scop, atenuarea discrepantelor economice interne. Cheltuielile bugetare sa fie facute cu discernamant. Intrarea deplina in spatiul Schengen este de salutat, iar perspectiva aderarii la OCDE este de bun augur.
Sursa: BNR
Sursa foto:snspa.ro
