DECIZIE DE ULTIMA ORA A BNR - Suspenda calendarul sedintelor de politica monetara, invocand „ gradul ridicat de incertitudine al evolutiilor economice si financiare
Consiliul de administratie al BNR a decis sa suspende calendarul sedintelor de politica monetara de anul acesta, in contextul incertitudinii evolutiilor economice si financiare, urmand ca acestea sa aiba loc de cate ori va fi necesar. Masura a fost luata, pentru prima data, in luna martie a anului trecut, la debutul pandemiei.
“Avand in vedere gradul ridicat de incertitudine al evolutiilor economice si financiare, Consiliul de administratie al BNR a hotarat suspendarea calendarului sedintelor de politica monetara, urmand ca sedintele sa aiba loc ori de cate ori va fi necesar”, mentioneaza un anunt pe site-ul BNR.
Consiliul de administratie al BNR condus de guvernatorul Mugur Isarescu a mentionat, inca de la debutul pandemiei, ca urmareste cu atentie evolutia situatiei, deciziile sale avand ca obiectiv asigurarea stabilitatii macroeconomice si buna functionare a sistemului bancar, a pietelor financiare in folosul populatiei si companiilor romanesti.
Vineri, 8 ianuarie 2021, banca centrala avea programata prima sedinta de politica monetara de anul acesta
„Sedintele de politica monetara s-au realizat si anul trecut fara intalniri directe, prin retelele on line sau audio protejate pe care le avem. Suspendarea calendarului a fost determintata in special de incertitudinea evolutiilor financiare si economice care au aparut in conditii de pandemie ”, a declarat purtatorul de cuvant al BNR, Dan Suciu, pentru GANDUL.RO.
Ultima sedinta de politica monetara a BNR a avut loc pe 12 noiembrie 2020, iar Banca Centrala a decis la acel moment sa mentina dobanda-cheie
Iata cateva dintre elementele-cheie care au determinat Banca Nationala a Romaniei sa decida in noiembrie 2020 mentinerea dobanzii-cheie, extrase din minuta sedintei Consiliului de Administratie al BNR.
„Potrivit evaluarii membrilor Consiliului, cele mai recente date si informatii indica o redresare mai consistenta a economiei pe parcursul verii decat cea anticipata in sedinta din luna august, sustinuta de programele guvernamentale si de masurile de politica monetara ale BNR, care se va intrerupe insa probabil spre finele anului, sau chiar se va inversa usor, similar evolutiilor pe plan european, sub impactul noului val pandemic si al restrictiilor de mobilitate asociate (...)
In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca, asa cum s-a anticipat, economia a suferit o contractie severa in trimestrul II – de 10,3 la suta in termeni anuali si 11,9 la suta in termeni trimestriali –, implicand coborarea abrupta a gap-ului PIB in teritoriul negativ, de la valoarea substantial pozitiva din trimestrul I. S-a remarcat ca, intr-o proportie covarsitoare, contractia este atribuibila cererii interne, al carei recul a fost provocat cvasi-integral de scaderea ampla a consumului gospodariilor populatiei, in principal pe seama achizitiilor de servicii – afectate puternic de masurile de distantare sociala instituite in contextul starii de urgenta. In schimb, formarea bruta de capital fix a continuat sa creasca usor in termeni anuali, contrar asteptarilor, pe fondul majorarii investitiilor in utilaje si al rezilientei activitatii in constructii, iar dinamica anuala a consumului administratiei publice a ramas la un nivel de doua cifre, desi s-a redus fata de trimestrul anterior (...)
Impactul contractionist al exportului net a fost mult mai modest decat cel al absorbtiei interne, dar substantial din perspectiva istorica si doar marginal inferior celui din trimestrul I, au observat membrii Consiliului, in conditiile in care comprimarea masiva a exporturilor de bunuri si servicii a devansat-o vizibil pe cea a importurilor, determinand si o reamplificare a dinamicii anuale a soldului negativ al balantei comerciale (...)
In ceea ce priveste conditiile financiare, membrii Consiliului au aratat ca acestea au continuat sa se amelioreze, sub impactul celor trei scaderi succesive ale ratei dobanzii de politica monetara efectuate in perioada martie-august si pe fondul lichiditatii furnizate institutiilor de credit de catre banca centrala, de natura sa permita finantarea corespunzatoare a economiei reale si a sectorului bugetar, in conditii de relativa stabilitate a cursului de schimb leu/euro (...)
In ceea ce priveste conditiile financiare, membrii Consiliului au aratat ca acestea au continuat sa se amelioreze, sub impactul celor trei scaderi succesive ale ratei dobanzii de politica monetara efectuate in perioada martie-august si pe fondul lichiditatii furnizate institutiilor de credit de catre banca centrala, de natura sa permita finantarea corespunzatoare a economiei reale si a sectorului bugetar, in conditii de relativa stabilitate a cursului de schimb leu/euro. (...)
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,50 la suta; totodata, a hotarat mentinerea la 1,00 la suta a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 2,00 la suta a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard). In acelasi timp, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei la nivelul de 8 la suta. Date fiind evolutia creditului in valuta si nivelul adecvat al rezervelor valutare, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale institutiilor de credit la nivelul de 5 la suta de la 6 la suta incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2020” - Minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 12 noiembrie 2020.
Pe 5 august 2020, BNR a decis sa reduca dobanda-cheie la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,75%, incepand cu 6 august 2020. In aceeasi sedinta de politica monetara, consiliul de administratie al BNR a hotarat sa reduca rata dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25% si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 2% pe an, de la 2,25% pe an.
Masura din luna august a marcat a doua reducere a ratei dobanzii de politica monetara operata de BNR in 2020, dupa ce, la finalul lunii mai, banca centrala a decis sa reduca dobanda-cheie la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, in scopul atenuarii impactului economic generat de criza sanitara.
