Senatorul Daniel Zamfir (foto) a anuntat joi, 11 iulie 2024, decizia Curtii Constitutionale a Romaniei cu privire la dobanzile practicate de Institutiile Financiar Nebancare (IFN). Zamfir a precizat ca Uniunea Salvati Romania a atacat la CCR legea care stabilea valoarea maxima a creditarii, insa nu a avut succes de cauza. 

Zamfir explica intr-o postare pe Facebook ca in cazul creditelor de consum in valoare maxima de 5.000 lei, costul total al creditarii nu poate depasi 1% pe zi si, concomitent, valoarea totala platibila de catre consumator nu poate depasi dublul valorii totale a creditului, incluzand aici si orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silita.
In plus, in cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsa intre 5.001 si 10.000 lei, costul total al creditarii nu poate depasi 0,8% pe zi si, concomitent, valoarea totala platibila de catre consumator nu poate depasi dublul valorii totale a creditului, incluzand orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silita”. 

Iata postarea senatorului Daniel Zamfir:

“S-a sfarsit calvarul! Dobanzile aberante ale IFN-urilor au devenit istorie!!! CCR a respins contenstatia USR!
Pe scurt, lucrurile stau asa:
In cazul creditelor de consum in valoare maxima de 5.000 lei, costul total al creditarii nu poate depasi 1% pe zi si, concomitent, valoarea totala platibila de catre consumator nu poate depasi dublul valorii totale a creditului, incluzand aici si orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silita.
In cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsa intre 5.001 si 10.000 lei, costul total al creditarii nu poate depasi 0,8% pe zi si, concomitent, valoarea totala platibila de catre consumator nu poate depasi dublul valorii totale a creditului, incluzand orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silita.
In cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsa intre 10.001 si 25.000 lei, costul total al creditarii nu poate depasi 0,6% pe zi si, concomitent, valoarea totala platibila de catre consumator nu poate depasi dublul valorii totale a creditului, incluzand aici si orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silita.
Daca nivelul DAE este mai ridicat decat plafoanele stabilite la art. 4-6, acest nivel va fi redus, in mod corespunzator, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabila, fie pe cale judecatoreasca.
In cazul creditelor de consum acordate de IFN in valoare maxima de 15.000 de lei, valoarea totala platibila de catre consummator nu poate depasi dublul valorii totale a creditului.

Prevederi privind revizuirea contractului

In situatia depasirii plafoanelor prevazute, consumatorul poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul financiar este obligat sa efectueze in scris in termen de 45 de zile de la primirea solicitarii consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, tinand cont de situatia financiara, inclusiv din perspectiva gradului maxim de indatorare.
Propunerea de revizuire a contractului va contine reducerea sau stergerea partiala a unor obligatii ale consumatorului, reesalonarea sau refinantarea acestora ori, dupa caz, darea in plata a imobilului ipotecat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea in plata a unor imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, cu modificarile si completarile ulterioare”.

Prezentam comunicatul CCR:

"Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata de 54 deputati apartinand Grupului parlamentar al Uniunii Salvati Romania si deputati neafiliati si a constatat ca dispozitiile Legii privind protectia consumatorilor cu privire la costul total al creditarii si la cesiunea de creante, in ansamblul sau, si, in mod special, dispozitiile art.1, art.2 lit.b), art.6, art.10 alin.(1) si ale art.12 din aceeasi lege sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

In esenta, Curtea a retinut urmatoarele:

-Legea criticata respecta principiul constitutional al bicameralismului, intrucat nu exista nici deosebiri majore de continut juridic si nici o configuratie semnificativ diferita intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului;

-Legiuitorul are competenta de a reglementa un regim juridic diferit de dreptul comun in privinta cesiunii de creanta realizate in beneficiul unui cesionar I.F.N., avand in vedere ca se impune sustinerea unei categorii vulnerabile de consumatori. Totodata, legiuitorul dispune de libertatea de a aprecia daca, intr-un anumit moment, se impun masuri de protectie a consumatorilor, chiar daca in acest mod se creeaza o situatie diferita in raport cu consumatorii de servicii financiare bancare;

-In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate privind incalcarea, prin dispozitiile legale criticate, a principiului neretroactivitatii legii, prevazut la art.15 alin.(1) din Constitutie, Curtea a retinut ca principiul pacta sunt servanda poate fi supus unor atenuari impuse de situatii ce intervin pe parcursul executarii contractului, situatii care nu au putut fi avute in vedere la incheierea acestuia si care pun una dintre partile din contract in situatia de a nu-si mai putea onora obligatiile contractuale.

Curtea a mai retinut ca dreptul de proprietate al institutiilor financiare nebancare nu cunoaste nicio limitare in conditiile impreviziunii, adaptarea/incetarea contractelor neinsemnand nici macar limitarea dreptului de proprietate, dispozitiile criticate fiind conform prevederilor art.44 din Constitutie. De asemenea, entitatile care desfasoara activitati de recuperare a creditelor se pot adresa instantelor judecatoresti, potrivit dreptului comun, pentru solutionarea oricaror actiuni (plangeri) referitoare la realizarea creantelor lor, fiindu-le asigurat, in acest fel, accesul liber la justitie. Curtea a mai retinut ca dispozitiile art.8 alin.(3)-(10) din legea criticata prevad posibilitatea adaptarii judiciare a tuturor contractelor de credit reglementate prin aceeasi lege, motiv pentru care prevederile legale criticate respecta exigentele impuse de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.623 din 25 octombrie 2016, par.116, fiind in acord cu dispozitiile constitutionale ale art.147".