DE CE NU CRESC PENSIILE SI SALARIILE? – Explicatiile specialistilor: „Unde sunt banii?”

867

Analistul economic Adrian Caciu se intreaba de ce nu cresc alocatiile, pensiile si salariile romanilor, daca tot premierul Florin Citu se lauda ca avem crestere economica de 6%.
Potrivit lui Caciu, greseala guvernului este ca tine economia inchisa pana termina procesul de vaccinare. O economie inchisa provoaca pierderi si asta se va vedea in faptul ca Romania nu va avea o crestere economica accelerata in acest an, arata acesta.

Analistul economic sustine intr-o postare pe Facebook ca fecare roman va fi mai dator cu 8.000 de lei la finalul anului 2021:

Din analizele pe care le-am facut rezulta ca primul trimestru a produs o gaura de peste 12 miliarde lei la buget (cifra este ascunsa de Nazare care nu a publicat repartizarea pe trimestre a bugetului – gaura este produsa de incasari mai mici la venituri decat cele programate) ceea ce inseamna de fapt un deficit mai mare la final de an, adica peste 8,3%”.

Iata postarea lui Adrian Caciu:

„Analiza saptamanii (acordata gratuit, ca de obicei si celorlalti analisti sau specialisti in economie. Va multumesc ca ideile din analizele mele va inspira si le preluati chiar daca, doctrinar, aveti o alta abordare economica generala ):
Ironie: Daca tot avem crestere economica de 6% cu care se lauda premierul Citu de ce nu crestem alocatiile, de ce nu dam despagubiri agricultorilor, de ce nu crestem salariile si pensiile, de ce nu dam bani in economie?
Am inteles ca nu se pot face aceste cresteri cat timp economia nu creste, dar acum, daca creste exponential, unde sunt banii?

Realitate:

  1. Romania a intrat in anul 2021 cu derapaje majore din punct de vedere macroeconomic, respectiv cu un deficit public de 9,4%, un deficit de cont curent de 5,2% din PIB, o balanta comerciala deficitara care a atins un record istoric de 18,2 miliarde euro, adica 8,5% din PIB si o explozie a datoriei publice care a depasit pragul psihologic de 500 miliarde lei (47,4% din PIB).
  2. Potrivit datelor statistice publicate chiar saptamana trecuta, contractia economica a fost 3,9%, PIB nominal inregistrand o valoare de 1054 miliarde lei, sub nivelul PIB anul 2019.
  3. Exista o serie de prognoze excesiv de optimiste care insa iau un calcul o revenire accelerata a economiei romanesti sub conditia succesului campaniei de vaccinare, campanie care insa merge deosebit de greoi. La trei luni, Romania are doar putin peste 1,3 milioane persoane la un obiectiv de peste 10,5 milioane de persoane in septembrie. Ca sa atingi obiectivul de 10,5 milioane persoane ar trebui sa minim 100 mii de persoane pe zi (noi vaccinam jumatate din aceasta cifra).
  4. Greseala guvernului este ca tine economia inchisa pana termina acest proces de vaccinare. O economie inchisa provoaca pierderi si asta se va vedea in faptul ca Romania nu va avea o crestere economica accelerata in acest an (se va resimti doar efectul de baza care este doar +2 pp – asta apropos de afirmatia unora ca efectul de baza ar conduce singur la o crestere de 5-6%. Fals! +2 pp inseamna crestere negativa, adica contractie de 1,9. Atentie la cifre domnilor propagandisti).
  5. Cresterea economica prognozata de FMI, de 6% nu este fezabila, dar mai mult este toxica pentru ca o crestere de 80 de miliarde a PIB s-ar face exclusiv pe datorie in lipsa cresterii organice creata de redresarea economiei prin deschiderea ei.
  6. In cifre, datoria publica este prevazuta sa creasca cu 25 de miliarde euro in anul 2021, iar cresterea economiei este prevazuta a creste cu 16 miliarde de euro. Este definitia perfecta a cresterii pe datorie, adica la 1 euro crestere ai 1,65 euro datorie.
  7. Fiecare roman va fi mai dator cu 8.000 de lei la finalul anului 2021.

Si atunci ce folos ca cresti daca in fapt saracesti si te supraindatorezi?

  1. Trebuie sa nu uitam faptul ca banii nu ajung in economie, iar serviciile au scazut cu peste 20%, productia industriala cu peste 12%, exporturile cu 10%. Pentru ca guvernul nu a dat nici acum sprijinul promis economiei de peste un an de zile.
  2. Peste asta punem scaderea puterii de cumparare a romanilor. Preturile au crescut cu procente medii de peste 15% (sa nu uitam si de explozia pretului la energia electrica = 18% sau la combustibil = 20%) in timp ce veniturile romanilor au inghetat. Inghetarea este buna cand totul ingheata. Daca in schimb preturile cresc, inghetarea veniturilor inseamna saracie.
    Iar aici indicatorii sunt ingrijorarori. Avem peste 500 de mii de persoane care au intrat in deprivare materiala severa (saracie lucie) in anul 2020. In anul 2021 inca 500 de mii de persoane vor intra in saracie.
    Nu se face nimic pentru oameni, iar asta nu face decat sa scada consumul. Cand scade consumul privat singura varianta este sa creasca in compensare consumul guvernamental iar asta duce la explozia deficitelor si a datoriei publice. Nu este o rezolvare economica ci este o rezolvare care baga statul in faliment.
  3. Ca sa inteleaga si oamenii si antreprenorii: Statul face datorie, coafeaza indicatorii statistici pur contabil, dar la un moment dat cineva plateste.
    Iar plata se face prin taxe si impozite. Asta ne asteapta dupa aceasta aventura : taxe mai mari peste o economie tot mai saraca
    .
  4. Sunt probleme mari cu executiile bugetare pe anul 2021 si aici avem o lipsa totala de transparenta din partea Guvernului Citu.
    Din analizele pe care le-am facut rezulta ca primul trimestru a produs o gaura de peste 12 miliarde lei la buget (cifra este ascunsa de Nazare care nu a publicat repartizarea pe trimestre a bugetului – gaura este produsa de incasari mai mici la venituri decat cele programate) ceea ce inseamna de fapt un deficit mai mare la final de an, adica peste 8,3%.
    Deficit mai mare, datorie mai mare.
  5. Sa nu uitam ca deficitul public la februarie este cu 45% mai mare decat cel de anul trecut, iar acesta este un semn concret ca economia nu si-a revenit iar veniturile publice sunt in cadere libera.
  6. In tot acest tavalug sumbru asistam doar la retorica politica fara sens care de fapt creeaza impredictibiliate.
    Tocmai am fost anuntati de domnul Nasui ca masura 3 Granturi pentru Investitii, o masura de 500 milioane de euro nu se mai lanseaza, ca va fi inlocuita de alta masura care va veni probabil la final de an. Pe masura 2 s-a platit doar 1 miliard de lei din 4,3 miliarde lei acceptate la plata. Ajutorul de stat pentru Horeca, in valoare de alte 500 milioane de euro, a fost prelungit pe doi ani, desi industria ospitalitatii avea nevoie de bani acum. Prognoza este ca peste 50% din afaceri se vor inchide pana in septembrie.
  7. Pentru amatorii care nu au inteles care este costul umflarii PIB. Daca Romania va avea crestere economica peste 5%, pierde intre 3 si 5 miliarde euro din alocarea pentru PNRR. Adica ramane cu 24-26 miliarde in total. Si cu datoria aferenta umflarii PIB. Asta dupa ce a pierdut alte 4 miliarde de euro pentru ca cineva a umflat PIB-ul din pix pe anul 2020.
    Cat de prosti sa fiti, natangilor?”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *