DANIEL ZAMFIR LA LUMEA BANILOR - “Peste 10 milioane de oameni sunt jecmaniti luna de luna... Toate contractele pentru servicii si utilitati sa fie platite in lei... Nicio persoana din Romania nu-si va mai putea pierde casa... Multinationalele externalizea

Multinationalele si corporatiile straine care activeaza in Romania trebuie sa isi plateasca impozitele pe profit in Romania. Iar preturile la facturi trebuie calculate in lei, si nu raportat la cursul euro, astfel incat jecmanirea a zeci de milioane de romani sa inceteze. Sunt doar doua idei enuntate de senatorul PSD Daniel Zamfir (foto), intr-un interviu exploziv acordat publicatiei Lumea Banilor.

Cunoscut si apreciat pentru proiectele sale facute de-a lungul timpului in favoarea cetatenilor romani, Daniel Zamfir precizeaza din start ca nu este un adversar al multinationalelor si al bancilor, dar subliniaza ca acestea trebuie sa aiba raporturi corecte atat cu clientii romani, cat si cu statul. In acest sens, Zamfir da exemplu Legii darii in plata, pe care a initiat-o, subliniind ca odata cu intrarea acesteia in vigoare niciun roman nu-si va mai putea pierde casele, in urma unor actiuni in exces ale bancilor.

In aceeasi ordine de idei, senatorul PSD anunta ca Parlamentul Romaniei este pe cale sa voteze o noua lege importanta, cea care prevede ca facturile la utilitati sa fie calculate in lei, si nu la valoarea cursului euro al BNR sau al diferitelor banci. Asta in conditiile in care, asa cum chiar Lumea Banilor a dezvaluit, anumite companii de telefonie mobila calculeaza facturile la un curs euro chiar mai mare decat cel al BNR (click aici pentru a citi).

De asemenea, Daniel Zamfir a abordat si extrem de grava situatie a imprumuturilor facute de ministrul de Finante Florin Citu. Imprumuturi care se ridica la peste 100 miliarde lei. Astfel, Zamfir da asigurari ca nu se va opri din demersurile sale pana cand Florin Citu nu va veni in Parlament pentru a spune ce anume a facut cu banii. Mai ales ca nu este deloc exclus ca imprumuturile sa se fi dus in afaceri prin care a fost alimentata clientela de PNL. Cat despre Citu, senatorul PSD Daniel Zamfir atrage atentia ca acesta face parte dintr-un grup de libertarieni, a carui politica este totul pentru profitul companiilor, si mai nimic pentru cetateanul simplu.

O alta problema ridicata de Daniel Zamfir priveste Consiliul Concurentei. Mai exact pe presedintele acestei institutii Bogdan Chiritoiu, aflat la conducerea Consiliului de zeci de ani. Zamfir precizeaza Romania a ajuns sa fie acaparata de carteluri si de oligopoluri, seful Consiliului Concurentei fiind omul care a aparat in permanenta zona multinationalelor si a decimat capitalul romanesc.

Prezentam interviul acordat de senatorul Daniel Zamfir publicatiei Lumea Banilor:

Sunteti unul dintre cei mai mari specialisti din Senat, din Parlamentul Romaniei, pe tot ceea ce inseamna economie si finante. Aveti niste proiecte de lege foarte interesante care ne-au atras atentia. Ati atras dumneavoastra atentia in primul rand, prin proiectul privind darea in plata.

Slava Domnului ca proiectul a trecut si, multumesc ca ati deschis discutia, cu ocazia asta vreau sa informam pe toata lumea ca odata publicata in Monitorul Oficial aceasta lege nicio persoana din Romania, incepand de acum, nu-si va mai putea pierde casa. Adica, situatia in care bancile profitau si exploatau nenorocirile oamenilor, ii executau si le luau casele, nu se mai poate intampla. Legea darii in plata da posibilitatea oamenilor sa-si renegocieze contractele cu banca, pentru ca pana la urma legea darii in plata nu incurajeaza pe cel care avea o greutate in plata creditului sa renunte la casa. Legea darii in plata a avut intotdeauna un scop foarte bine definit, acela de a reprezenta o parghie, un levier cu care oamenii sa negocieze contractul cu banca. Spune si CCR – ca legea a fost atacata de foarte multe ori la Curte -, Curtea a dat foarte multe explicatii, motivari, si intr-una dintre ele, poate cea mai importanta, spunea urmatorul lucru: contractul trebuie sa continue, dar trebuie sa se dea prelevanta situatiei economice de astazi a debitorului. Debitorul trebuie sa plateasca atat cat poate plati, banca sa elimine acest risc al supraindatorarii, cum a fost in cazul celor cu credite in franci elevetieni, si darea in plata, deci renuntarea la casa, sa fie ultima solutie, atunci cand nu mai poate fi facut nimic, cand omul nu mai are alta posibilitate sa continue contractul, sa renunte la casa, adica sa se elibereze de orice datorie prin cedarea bunului. Acum, legea darii in plata consfinteste un lucru: orice om astazi in Romania care are un contract cu banca, a carui rata a crescut cu mai mult de 50% fata de momentul semnarii contractului poate face o notificare catre banca sa-si reechilibreze contractul, iar banca este obligata sa elimine acea parte a supraindatorarii, cum o defineste CCR, si omului i se va reduce rata la banca. Daca este in situatia de care spuneam, din diverse considerente isi pierde veniturile si nu mai poate plati sub nicio forma, atunci renunta de buna voie la casa. Banca nu-i mai ia casa asa cum s-a intamplat pana acum. Deci ma bucur foarte mult ca am inchis un capitol urat in Romania, in care bancile profitau in situatia grea in care se aflau oamenii si le luau casele. Lucrul acesta nu se mai intampla. Si sunt foarte mandru ca am reusit sa fac lucrul asta.

In momentul in care ati inchis un capitol, ati deschis un alt capitol.

Mi s-a deschis apetitul.

E foarte bine, pentru ca masurile pe care le-ati luat si propunerile de lege pe care le-ati facut au fost in sprijinul cetatenilor. Un astfel de proiect este facturarea in lei si interzicerea pentru multinationale sa ofere servicii in euro. Care este beneficiul?

Si nu numai multinationale. Eu vreau de la bun inceput sa stiti ca eu nu am un obiectiv in a lovi in multinationale. Nu sunt un om impotriva prezentei multinationalelor in Romania, ba din contra, dar vreau ca multinationalele sa actioneze corect in Romania, sa actioneze corect intr-o piata, iar statul sa aiba parghii prin care sa-i determine sa pastreze o anumita linie. Asta trebuie facut. In legatura cu acest proiect: majoritatea covarsitoare a romanilor primeste veniturile in lei, ca atare e profund nedrept ca facturile la aceste servicii si utilitati sa fie calculate in functie de cursul euro. Dincolo ca a se calcula si la cursul euro al Bancii Nationale tot nu mi se pare in regula, cu atat mai mult atunci cand o companie de telefonie mobila isi permite sa iti factureze in functie de cursul unei anumite banci. Asta e evident o hotie, si o spun in mod direct. Si vreau sa tineti cont ca astazi in Romania sunt in jur de 17 milioane de contracte cu aceste companii de telefonie mobila. Problema pana la urma nu e cat castiga aceste multinationale. Eu am doua probleme uriase aici: toata aceasta devalorizare e pe spinarea consumatorului, ceea ce este profund nedrept, si al doilea aspect este faptul ca aceste companii multinationale externalizeaza o mare parte din acest profit, fac profit in Romania, dar impozitul nu-l platesc in Romania. Aici statul roman are o mare problema, pentru ca asta este un stat slab. Un stat care nu e in stare sa colecteze impozitele datorate e un stat slab.

Ce trebuie sa faca statul astfel incat multinationalele sa nu mai duca afara profitul?

Daca va aduceti aminte, in anul 2019 Guvernul PSD a introdus celebra Ordonanta 114 mult hulita, chipurile, de mediul de afaceri, dar nu cel romanesc. Mediul de afaceri cu capital romanesc era foarte multumit de faptul ca se introducea un impozit pe cifra de afaceri, li se parea un lucru extrem de corect, cred ca nu o data fostul ministru de Finante Eugen Teodorovici a explicat public si a si prezentat documente in urma discutiilor pe care le-a avut cu mediul de afaceri ca mediul de afaceri saluta aceasta masura. Sigur, lucrul acesta a deranjat companiile multinationale, a fost chiar o campanie uriasa atunci, pentru ca OUG 114 insemna acea taxa pe activele bancare, era acea taxa pe cifra de afaceri la companiile de telefonie si la companiile de furnizare de utilitati, gaze, curent etc. Va aduceti aminte ca atunci companiile de telefonie mobila chiar si-au permis, in mod abuziv, sa trimita o instiintare tuturor abonatilor prin care sa-i anunte ca in mod unilateral vor modifica contractul, in sensul cresterii valorii abonamentului, cu 20% daca nu ma insel, din acest motiv, ca s-a introdus aceasta taxa. In mod abuziv spun, pentru ca iata acum constatam ca societatile de telefonie mobila si astazi, fara aceasta taxa, maresc unilateral pretul contractelor, iar oamenii sunt pusi in situatia in care doar iau act ca o companie de telefonie mobila decide sa-i mareasca abonamentul, pe langa abuzul de care vorbeam anterior, acela ca pretul facturii este raportat la cursul euro. Si aici nu e vorba doar de companiile de telefonie mobila – nu am o tinta, nu e un razboi cu companiile de telefonie mobila, cum multa vreme au spus ca eu sunt un dusman al bancilor, desi am mai spus-o, eu sunt un dusman al abuzurilor bancilor, eu vreau sa existe un sistem bancar corect, dar aici trebuie sa intervina statul. Sistemul bancar trebuie sa trateze clientul ca pe un partener, nu ca pe unul pe care l-a prins intr-o situatie grea si il executa pana ii ia tot.

Aceasta lege de care vorbeati dumneavoastra prevede ca toate contractele pentru servicii si utilitati incheiate pe teritoriul Romaniei sa fie platite in lei. Am constatat ca gradinitele private practica preturi in euro, transportul copiilor este in euro, abonamentul la sala de fitness este in euro, serviciile medicale sunt in euro. Cred ca suntem pe un drum profund gresit. In momentul in care Romania va adera la zona euro, preturile sa fie in euro. In nu stiu ce judet din tara serviciul de salubritate este in dolari, ca asa era un contract mai vechi de nu stiu cand. Cum sa platesc gunoiul in dolari, raportat la cursul dolarului? Asta este inca un mijloc prin care statul roman, din pacate, permite acestor furnizori de servicii – in proportie covarsitoare multinationale – sa obtina niste beneficii din punctul meu de vedere necuvenite. Sper din suflet ca aceasta lege sa intre la vot in Camera Deputatilor, ea a trecut de Senat, are raport favorabil de la comisiile de specialitate din Camera Deputatilor.

Credeti ca o sa urmeze un balet si cu aceasta lege, cum a fost cu legea darii in plata?

Vreau sa va asigur ca din punctul meu de vedere fac tot ce tine de mine, si colegii mei de la PSD m-au sprijinit, cel putin colegii senatori, pentru ca proiectul de lege l-am gandit, l-am promovat impreuna cu tot grupul senatorial al PSD, acolo a fost unanima dorinta de a promova acest proiect. Eu n-am motive sa cred ca in Camera Deputatilor presedintele Marcel Ciolacu si ceilalti colegi nu vor sustine acest proiect. Sigur, sunt presiuni uriase, deja au inceput companiile de telefonie mobila sa trimita scrisori in stilul lor, ca aceasta lege habar n-am de ce nu e buna. Stiti, la acest proiect de lege eu am spus ca nu vreau sa justific de ce vreau in lei, vreau sa justifice ei de ce trebuie sa platim in euro, sa platim raportat la cursul euro. La mine lucrurile sunt simple: vreau in lei pentru ca sunt platit in lei. Mai mult, sa stiti ca exista si o norma a BNR care obliga platile pe teritoriul Romaniei pentru rezidentii din Romania sa se faca in lei. Sigur, aici a fost aceasta bresa pe care au gasit-o companiile multinationale, ca platesti in lei dar intotdeauna la cursul euro din ziua respectiva. Imi pare rau ca s-a ajuns in situatia asta si ca a trecut atata vreme si peste 10 milioane de oameni sunt jecmaniti luna de luna prin acest mecanism caruia trebuie sa ii punem capat. E suficient.

Sunt de acord cu dumneavoastra, dar ce facem cu banii imprumutati de Florin Citu?

Eu si cu colegii mei de la Comisia economica si cei de la Comisia de buget-finante de vreo doua luni de zile tot ii solicitam domnului ministru Citu sa se prezinte in fata Senatului sa ne spuna ce a facut cu acesti bani. Vreau sa stiti ca domnul Citu a imprumutat pana in momentul acesta peste 100 de miliarde de lei. Ca sa imprumut atatia bani, peste 100 de miliarde, fara sa dai o explicatie ce ai facut cu banii astia, dincolo de faptul ca singurul lucru pe care il spune domnul Citu ca el se imprumuta mai ieftin decat se imprumuta PSD...

Este adevarat?

Stiti ce se intampla? E foarte posibil ca pentru anumite emisiuni de titluri sa fi obtinut niste dobanzi mai mici decat a obtinut de-a lungul timpului Guvernul PSD, dar nu despre asta este vorba, pentru ca imprumuturile depind si ele de situatia economica dintr-un anumit moment. Acum, de exemplu, sunt tari in Europa care se imprumuta la dobanzi negative, noi ne imprumutam in medie la 4,57%, in conditiile in care Bulgaria se imprumuta la sub 1%, Ungaria se imprumuta la 2%, Cehia la 1, Polonia la 1, nu mai discut de tarile din Vest, ca acolo Germania se imprumuta la -0,45. Nu vreau sa ma compar cu Germania, dar cu cine pot sa ma compar? Pot sa ma compar cu Grecia? Parca Grecia era paria Europei si se imprumuta cu 2,4%, iar eu ma imprumut de doua ori si ceva mai mult decat Grecia. Cehia, Polonia, Ungaria, ne imprumutam dublu fata de ele. La ce ne raportam, domnul Citu, nu ne raportam la piata?

Cel mai important lucru este sa ne spuna domnul Citu pentru ce a luat banii astia. Sa vina in fata Parlamentului pentru ca toti cetatenii Romaniei sa stie ca domnul Citu i-a pus la plata pe 20, 30 de ani de acum incolo, dar vrem sa stim pe ce se duc banii. Pentru ca daca banii astia se iau ca sa cumpere clientii de casa niste masti, sa-si faca afaceri pe seama oamenilor e de vazut. Am facut de patru ori solicitari si nu a venit. Eu nu am sa las lucrurile asa, si nu pentru ca am o problema personala cu domnul Citu. Eu cred ca Parlamentul Romaniei trebuie sa-si pastreze rolul pe care il are si anume de cenzor al Guvernului, Parlamentul este obligat prin lege sa verifice activitatea Guvernului, or daca noi lasam asa si inchidem ochii ca nu vrea domnul Citu sa vina... Eu cred ca va veni pana la urma si vom folosi toate mijloacele, inclusiv plangere penala, de care nu ma feresc sa spun ca va trebui sa o facem in momentul in care domnul Citu nu intelege ca are o obligatie si Parlamentul nu este o optiune, daca vreau ma duc, daca nu vreau nu ma duc pentru ca nu imi place Zamfir. Tu trebuie sa te duci, pentru ca este obligatia ta sa te duci. Legea raspunderii ministeriale il obliga.

Apropo de Florin Citu si strategia PNL, dumneavoastra ati punctat niste elemente si proiecte ale PNL, si aici ma refer la eliminarea taxei pe activele bancare – era unul dintre ele. De ce credeti ca asta face parte din strategia PNL si care este rezultatul pe care vrea sa-l obtina PNL?

Eu am constatat doua obiective pe care le-a atins PNL, obiective pe care si le-a propus chiar de cand a venit la guvernare. Sa elimine toate efectele Ordonantei 114, si anume taxa pe active bancare si taxa pe cifra de afaceri la multinationale, iar al doilea si al treilea sa nu plateasca pensiile si mai nou alocatiile. Pentru ca de la bun inceput, apropo de pensii, va aduc aminte ca atat ministrul Muncii, cat si domnul Citu nu au spus niciodata ca vor mari punctul de pensie cu 40%, asa cum prevede legea. Tot timpul spuneau: vom respecta legea. Eu sunt si membru al Comisiei de munca si am intrebat-o explicit pe doamna Violeta Alexandru daca va mari punctul de pensie cu 40%. A raspuns exact cum am spus inainte, vom respecta legea. Au evitat tot timpul, pentru ca ei aveau foarte bine structurata ideea asta, nu platim punctul de pensie la 40%. Adica stiau ca nu vor avea bani sa majoreze punctul de pensie pentru ca daca elimini, ceea ce s-a si intamplat, taxa pe activele bancare si acea taxa pe profitul companiilor multinationale au renuntat clar la niste venituri la bugetul de stat. Iata, venituri din care se puteau plati pensii si alocatii. Stiti ce ma deranjeaza pe mine cel mai tare? Este un grup acolo de libertarieni, in frunte cu domnul Citu, iar ei gandesc asa: totul pentru profit. Nu mai conteaza altceva, sa profite anumite companii in principal din sistemul financiar-bancar, restul nu mai conteaza. Asta e capitalismul ala salbatic al anilor 90, cine poate, bine, cine nu, stat minimal si asa mai departe. Toti liberarienii astia de care vorbim – din trupa asta de libertarieni mai face parte si presedintele Fondului de Garantare, domnul Paun, care isi permite ca invitat fiind si domnia sa la Comisia economica sa ne transmita ca nu doreste sa participe, si daca avem ceva neclaritati sa ii transmitem un mail. Domnul Citu nu doar ca face abuz prin neparticiparea domniei sale la comisie, dar isi permite sa nu-l lase sa vina nici pe acest domn Paun, cu care in legatura cu programul IMMInvest aveam lucruri de discutat, pentru ca sunt foarte multe lucruri care trebuie lamurite. Deci spuneam de trupa asta de libertarieni – mai e un domn pe la Fondul de Contragarantare, un domn Glavan – ei gandesc hai sa facem totul pentru multinationale, pentru corporatii, sistem financiar-bancar, dar cu oamenii mai incolo. Lucrul asta e profund gresit si depasit.

Guvernul unei tari trebuie sa guverneze pentru oamenii acelei tari. S-au creat atatea monopoluri, oligopoluri – e concurenta in Romania la telefonia mobila, pe piata gazelor, pe piata petrolului? - Consiliul Concurentei e ca si inexistent, iar acolo e o mare buba, cu presedintele Consiliului Concurentei care e vesnic, omul care a aparat intotdeauna zona multinationalelor si a decimat capitalul romanesc. Sa faca bani multinationalele, dar sa inceapa sa imparta, sa dea din profitul asta oamenilor.

Nu era cumva si o Directiva UE care preciza ca platesti profitul in tara in care il faci?

Sigur ca e o Directiva care trebuia implementata pana la sfarsitul anului trecut, care spunea exact asta: trebuie sa platesti impozit pe profit in tara in care il faci. Pe vremea aia, in 2016, eram in PNL, si am avut aceasta initiativa, proiect de lege pe care tot PNL l-a sustinut, si anume plata impozitului pe profit al companiilor acolo isi desfasoara activitatea, toti l-au semnat, acum s-au sucit, nu mai sunt de acord.

Plus ca, apropo de ce ziceati de acele taxe pe active pe care sa le plateasca multinationalele si companiile, aceeasi masura a fost luata si de Ungaria. Si CJUE a spus ca este perfect legala.

Sigur ca da: si Ungaria, si Polonia. Sigur ca e perfect legala. Inca o data: sperietoarea asta, ca ne pleaca bancile si companiile... Eu, cel putin, nu mai inghit asa ceva. Profitul bancilor in Romania este triplu fata de media europeana. Taxa pe activele bancare a functionat un an de zile. Care a fost rezultatul? Bancile au avut profit-record, cu aceasta taxa pe activele bancare. Deci sa ne fie foarte clar: nu le-a diminuat in vreun fel, nu le-a destabilizat profitul. Profitul este triplu fata de media europeana.

Si cu dobanda la dobanda?

Aici este o alta golanie pe care au ticluit-o Citu si cu ai lui. In acea ordonanta, au zis asa: nu se capitalizeaza doar pentru cei cu credite ipotecare. Pentru cei cu credite de consum, acolo se capitalizeaza. Pai, care este ajutorul? Si a mai si fost prezentata ca o ordonanta prin care [Guvernul] ii ajuta pe oameni sa treaca de perioada de criza. Pai, cum ii ajuti sa treaca? Dumnezeule! Indatorandu-i in viitor? Adica nu platesc pe o perioada de 6 luni, dar tot ce n-am platit pe astea sase luni nu numai ca platesc in continuare rata respectiva, dar platesc si dobanda la ce n-am platit in cele 6 luni. Deci este o metoda prin care pur si simplu, cu buna stiinta, ii duci spre faliment pe acesti oameni. Deci este o politica criminala.

Si asiguri un profit bancilor.

Si banci, si IFN-uri. Ponderea celor care au credite de consum in Romania e undeva la 80 la suta, iar 20% sunt pe ipotecare. Deci tu ce ai facut? Praf in ochi. La 20% din debitori nu le iei dobanda la dobanda, iar pentru 80% iei dobanda la dobanda. Deci cu buna stiinta oamenii astia indatoreaza populatia si o baga spre faliment. Ganditi-va ca toata dobanda aia la dobanda o voi plati la un moment dat (daca nu ma insel) intr-o perioada de un an sau doi ani. Adica presiunea pe respectivul debitor incepand cu 1 ianuarie va fi uriasa. Or, cine stie cum va fi situatia economica la momentul ala sau situatia financiara a debitorului. Iata: sunt multi oameni care si-au pierdut locul de munca, nu stim cum va evolua piata muncii... Ca atare, in loc de ajutor, n-ai facut decat o noua forma de a lua bani din buzunarul oamenilor pentru sistemul financiar-bancar – fara doar si poate. Putem sa incadram aceste strategii, masuri pe care le ia PNL-ul si in ceea ce priveste programul Prima Casa, caruia i-a fost crescut avansul? Si garantia statului la fel.

Prima Casa dintotdeauna a fost conceput ca un program care sprijina tinerii sa-si ia o casa. OK. Eu am spus-o atunci, chiar daca nu era foarte popular ce spuneam eu: programul Prima Casa era... Si – culmea! – Citu, la vremea, aia, in opozitie fiind, condamna faptul ca programul Prima Casa este un sprijin dat bancilor, pentru ca statul garanta cu 50% imprumuturile. Ce face Citu acum cu programul? Creste garantia statului la 80%, mareste avansul ca sa nu mai poata fi...

...obtinut un credit de catre tineri...

Da. In momentul in care tu iei un imprumut prin programul Prima Casa, avantajul major este ca e avansul mic (multi nu au posibilitatea sa plateasca un avans mare) si nu aduci garantii suplimentare (avand acea casa deja garantata si statul garanteaza pentru tine 50%). Bun; numai ca platind un avans mic, rata e mai mare – evident. Asadar, pe cei 20-30 de ani, presiunea pe care o ai cu aceasta rata e suficient de mare – mai ales ca cele mai multe contracte sunt in functie de acel mizerabil si manipulat ROBOR.

ROBOR-ul nu este un indice corect – si asta am spus-o inca de acum un an si jumatate, cand, in acea comisie de ancheta pe care am facut-o in legatura cu manipularea ROBOR-ului, am constatat ca, da, ROBOR-ul nu se decide pe niste indicatori corecti, pentru ca el se calculeaza la cotatii, nu la tranzactii. Si totdeauna am facut comparatia cu imobiliarele: una e sa ceri pe un imobil o anumita suma de bani si alta e cat obtii pe acel imobil. Asa e si aici: una e sa cotezi o dobanda de 4% (dai bani cu imprumut 4%)... Ca bancile se imprumuta intre ele. Asta e decizia: participa 10 banci la aceasta procedura, prima si ultima se elimina, raman 8 si se face o medie. Numai ca este media cotatiilor, nu a tranzactiilor. Adica tu poti sa spui ca oferi bani cu imprumut cu 4 sau 5%, dar, daca nu-ti da nimeni 4% pe banii tai, inseamna ca nu ala e pretul real. Pretul real este exact pretul la care se tranzactioneaza. Si Teodorovici a facut ceva foarte bun atunci, numai ca pe jumatate, pentru ca n-a continuat. E vorba de noul indice la care sa se calculeze – si anume: pe baza tranzactiilor. Adica efectiv cum ar trebui. Or, discutia mea cu Teodorovici atunci a fost ca acel indice sa se aplice si creditelor in derulare, pentru ca e nedrept ca niste oameni sa plateasca de acum incolo inca 20 de ani (sau cat mai au de platit rata) la un indice care este incorect. ROBOR-ul e un indice incorect.

Vor spune unii ca acum ROBOR-ul a scazut. Haideti sa vedem de ce a scazut, cum a scazut si care a fost politica Bancii Nationale. Pentru ca datorita politicii Bancii Nationale a crescut acum ROBOR-ul – avand in vedere ca a scazut dobanda de referinta. Dar cat ai platit pana acum si cat de corect este acest indice, atat timp cat el nu se bazeaza pe ceva real? Un pret corect este ala la care noi facem tranzactiile, nu ala la care am dori sa facem o tranzactie. Cam asta e diferenta. Ne raportam la ce se intampla.

Am lamurit si cu asta, ca tot aruncau pe piata libertarienii: uite ca a ajuns ROBOR-ul mai mic decat pe vremea cealalta!

E o coincidenta ca a inceput sa scada dupa ce ati plecat de la guvernare.

Da... a inceput sa scada...

Efectele niciodata nu se vad in momentul acela; se vad in viitor.

Indicele corect este ala care se bazeaza pe tranzactii, nu pe cotatii. Una este cat vrei tu sa obtii pe ceva si alta e cat obtii. E cat obtii – ala e pretul corect; nu cat ceri.

S-a vorbit despre un tun pe care Florin Citu si [Tanase] Stamule l-ar da in afacerea garantarii pentru asiguratorii de credite. Inteleg ca maine (n.r. vineri, 31 iulie 2020) exista un proiect de genul acesta.

Da. Asta apropo de cum nu sunt bani pentru marirea alocatiilor. Adica n-avem bani pentru marirea alocatiilor, dar maine – intr-adevar – Guvernul pregateste acest tun urias, de 1 miliard de euro. S-a gandit domnul Citu ca ar trebui sa garanteze statul roman pentru trei companii multinationale, asiguratori de credite. De ce trebuie sa faca asta Guvernul Romaniei? De ce Guvernul Romaniei trebuie sa garanteze pentru niste companii multinationale de asigurare? Maine o sa vina si compania Allianz Tiriac, UniCredit sau care or mai fi pe piata, sa zica si ei: 'Avem presiuni si nu mai putem plati asiguratilor. Platiti-ne voi, Guvernul!' De ce Guvernul Romaniei sa plateasca pentru niste companii?

Ca sa le asigure lor functionarea.

De ce sa plateasca? Firmele astea de asigurare, la randul lor, sunt reasigurate. Asa functioneaza piata asigurarilor – ca e vorba de asigurari de credit comerciale, asigurari auto, de sanatate... care or fi ele. Toate companiile de asigurari asa functioneaza: la randul lor, se reasigura.

Si, prin proiectul asta pe care vor sa-l faca acum, se re-re-asigura.

Nu – nici macar! Avand in vedere ca pe planeta economia a fost practic blocata, exista o presiune pe aceste companii sa plateasca in numele acelor asigurati. Pentru ca ei ce faceau? Asigurau un credit comercial cu plata pe datorie. Neputand plati respectivul client, vine compania de asigurare si plateste in locul lui. Dar sa plateasca! Sa plateasca reasiguratorul! De ce sa vina statul roman sa plateasca in locul lor? Asta n-am inteles-o. De ce? Doar pentru ca exista acest cartel, aceasta intelegere intre gasca asta de libertarieni despre care va vorbeam? Unde-l includem si pe directorul de la Coface, domnul [Iancu] Guda. Tot vad ca este mare analist financiar si apare public. Este un conflict de interese urias. E un trafic de influenta in toata regula pe care domnul Stamule – consilierul prim-ministrului – il face pentru prietenul lui, domnul Guda. Deci statul roman da un miliard de euro pentru aceste companii. Asta este un tun urias. Nu maresti alocatiile, dar dai bani pentru prietenii domnului Stamule.

Ca sa incheiem cele cinci puncte: in aceeasi linie putem include si garantarea imprumuturilor IFN-urilor de catre IMMInvest?

Categoric da! Ce s-a vrut acest IMMInvest? Un program care sa sprijine in primul rand antreprenorii romani – cei care produc, in general. Or, ce fac? Prin IMM Invest, dau posibilitatea IFN-urilor sa acceseze bani de la statul roman, fara dobanda, ca ei, la randul lor, sa dea oamenilor nevoiasi... Baietii astia destepti, libertarienii, stiu foarte bine care e miscarea de acum incolo: oamenii incep sa aiba nevoie (raman fara salarii, sunt datori samd). Si unde se vor duce oamenii sa se imprumute? La IFN-uri, pentru ca IFN-ul nu-ti cere garantii. Se imprumuta 5.000 de lei, 10.000 de lei... Deci eu, statul roman, dau bani fara dobanda IFN-urilor, care, la randul lor, imprumuta oamenii cu dobanzi de 7.000%-9.000%. Este raportul ANPC (n.r. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor), care a facut o evaluare si a vazut ca dobanzile medii in Romania sunt cam astea la IFN-uri.

Sunt si cativa membri marcanti ai PNL care au IFN-uri.

Sigur ca da. E de notorietate cum domnul [Robert] Sighiartau si domnul [Virgil] Guran sunt proprietari de IFN-uri. Dar sa stiti ca eu intotdeauna am apreciat pozitia corecta a domnului Guran. Eu am avut si un proiect de lege de plafonare a dobanzilor. El este acum la Curtea Constitutionala si are termen pe 23 septembrie. Doamne, ajuta! Daca si lucrul asta se intampla, cred ca pentru romani ar fi un lucru minunat, pentru ca am intra si noi in randul lumii. Proiectul asta de lege cu plafonarea dobanzilor nu l-am inventat eu peste noapte. Sunt 17 tari din Uniunea Europeana unde dobanzile sunt plafonate: Franta, Germania, Italia, Spania, Ungaria, Polonia, Grecia... Majoritatea tarilor Uniunii Europene au dobanzile plafonate. In Romania, trai pe vatrai! Va spuneam: de trei ori mai mult decat media europeana (n.r. la banci). La IFN-uri, nu mai spun! La IFN-uri, media e undeva la 5.000-7.000%.

Este in continuare, in pofida raportului ANPC.

Da. Astea sunt dobanzile. Deci ca s-o inchidem si pe asta: este evident ca acest guvern a gandit toate masurile astea in favoarea sistemului financiar-bancar. Spuneti-mi o masura concreta pe care sa o resimta in mod direct oamenii! (Ca eu vi le-am spus pe astea directe pentru sistemul financiar-bancar.) Cum e posibil sa spui ca e sprijin pentru oameni, dar tu le iei dobanda la dobanda pentru perioada in care nu pot plati? Deci ii ingropi – si oameni, si companii, fara doar si poate.

Apropo ca spuneati ca nu stiti ce va urma la anul din punct de vedere economic: am vazut ca deficitul deja a crescut.

E spre 8%! Noi cred ca ne inchidem undeva la 8-10%.

Parca 1,9% a spus Citu, nu?

Nu; a spus 1,9% la primul trimestru. La primul trimestru, am fost undeva pe plus, pentru ca la inceputul anului lucrurile au mers bine, pana la inceputul lui martie. Dar ce se va intampla de acum incolo nu stiu. Faptul ca tu, Citu, masuri directe de sprijinire a economiei nu ai. El doar trambiteaza pe ideea ca a platit acel 75%. Bun: atat. Dar restul? Ce se intampla dupa ce se termina cu somajul tehnic? Cum relansezi economia? Toate tarile din Uniunea Europeana si nu numai baga bani grei in economie – bani efectivi.

Spuneti-mi ce e cu HoReCa. Cum ii ajuta Guvernul Romaniei pe cei din HoReCa? Care au avertizat ca s-ar putea sa fie inchisi definitiv.

Da. Aud aberatia asta sinistra cu inchiderea teraselor dupa ora 23. Sa ne lamurim: pana in ora 23 Covidul e inactiv si se activeaza dupa ora 23? Cata aberatie e in toata povestea asta? Cum n-am inteles niciodata de ce nu sunt deschise restaurantele, unde sunt mult mai controlate intrarea si asezarea la mese. Adica ii lasi pe aia cu pacanele – n-ai nicio problema...

Nu, ca si aceia se inchid dupa ora 23.

Pai, nu – acum. Dar pana la ora 23 au voie. Au voie la pacanele. Cine sta prin nu stiu ce localitati sa intre in barurile alea de prin zona rurala? Oamenii ce sa respecte acolo? N-au nicio treaba.