CRIPTOMONEDA SCHIMBA LUMEA BANILOR – Moneda digitala, o forta globala care nu mai poate fi ignorata
Criptomoneda schimba lumea banilor. In al doilea semestru al anului 2020, erau 18,42 de milioane de bitcoini in circulatie, conform statista.com. La o rata de schimb de aproximativ 9815 euro / 1 bitcoin (la 31 august 2020), „masa monetara” digitala in circulatie depaseste impresionanta suma de 180 de miliarde de euro.
Si aceasta in conditiile in care luam in calcul doar bitcoin, cea mai puternica criptomoneda dintre cele circa 2000 aflate acum in circulatie. In ultimii ani, piata financiara a criptomonedelor, tranzactionate pe nenumarate platforme online dedicate in intreaga lume, este o forta care nu mai poate fi ignorata si nici „suprimata” de adeptii finantelor clasice.
Lumea Banilor demareaza o incursiune in istoria fascinanta a fenomenului care schimba, radical, infrastructura financiara a lumii, dar si a inclusiv in zona disputelor si „razboaielor” care se poarta in jurul criptomonedelor, considerate de multe banci centrale ca fiind riscuri pentru sistemul financiar legate de „lipsa reglementarii si a supravegherii, spalarea banilor, finantarea terorismului” sau „active extrem de volatile si riscante”. Pe de alta parte, exista actori importanti pe piata financiara – guverne, banci, burse de marfuri, companii puternice, care inteleg ca este necesar sa se adapteze si sa inglobeze valuta virtuala in jocul financiar global (https://www.americanexpress.com/us/foreign-exchange/articles/us-banks-support-cryptocurrency-payments/ ).
Cert este ca jucatorii pe piata criptomonedelor care inteleg si inglobeaza din mers aceasta tehnologie a viitorului iau startul mai devreme. Si, ca in orice competitie, acest avans este unul vital pentru obtinerea unui avantaj.
Desi internetul este inundat de pagini intregi despre Bitcoin, despre evolutii si reglementare (https://freecurrencyrates.com/en/exchange-rate-history/BTC-EUR/2020/blockchain ) , jucatorilor clasici le este inca destul de greu sa inteleaga fenomenul. Tornada de informatii este naucitoare, insa Lumea Banilor vine in intampinarea cititorilor si va explica, pas cu pas de unde a inceput totul.
Bitcoin, argumente PRO si CONTRA
De la prima tranzactie si pana azi, valoarea criptomonedei Bitcoin a crescut de sute de mii de ori, iar in prezent i s-au alaturat mii de alte criptomonede. Piata virtuala a crescut atat de mult, incat jucatori extrem de puternici - companii si chiar guverne - au efective in valute virtuale. Trebuie mentionat ca, pentru banii clasici, bancile centrale, autoritatile fiscale ale fiecarui stat, dar si cele internationale, asigura numarul de bucati (bancnote, monede) care circula pe piata, dar si siguranta acestora, luptand impotriva falsificarii banilor, notează și Forbes (https://www.forbes.com/sites/michaeldelcastillo/2020/07/20/cryptocurrency-excluded-from-french-central-bank-experiments/ ) . Aici este „cheia” acceptarii globale a criptomonedelor. Argumentele PRO fac referire la multiplele avantaje ale acestora, ca si ale tehnologiei blockchain: bani digitali, transferuri instantanee, aplicatii descentralizate, transparenta etc. Argumentele CONTRA se refera la originile „dubioase” ale acestei tehnologii, la lipsa reglementarilor, la oferte initiale care pot fi inselatorii si asa mai departe.
Inventia care a schimbat – pentru totdeauna - „jocul global” in lumea finantelor: Bitcoin
Bitcoin a implinit deja 11 ani. Este un interval de timp extrem de mic pentru o revolutie atat de mare intr-o lume destul de inflexibila, care permite schimbari (pana acum cel putin) cu salturi calitative numarate in decenii sau chiar secole. Primele linii de cod au fost dedicate blockchain-ului bitcoin pe 3 ianuarie 2009, la cateva luni dupa publicarea documentului original, scrie The Verge. Aceste linii de cod, cunoscute sub numele de „blocul genezei”, sunt atribuite persoanei sau persoanelor cunoscute sub numele de Satoshi Nakamoto.
Identitatea acestei persoane sau acestui grup de initiatori este, si acum, un mister.
Cert este ca, pe 12 ianuarie 2009, Nakamoto a trimis 10 bitcoin catre Hal Finney si astfel s-a nascut o noua „contracultura financiara” care devine pe zi ce trece un fenomen global.
In 2009 valoarea bitcoin era neglijabila, iar numarul de jucatori prinsi in aceasta retea financiara destul de mic: o suma de investitori vizionari, pasionatii de tehnologie blockchain si cativa speculatorii care au sperat ca vor reusi, in cele din urma, sa castige niste bani.
Prima tranzactie „reala” a avut loc pe 22 mai 2010. Laszlo Hanyecz a cumparat doua pizza cu 10.000 bitcoin, sau aproximativ 30 USD. (La preturile actuale, 10.000 de bitcoin ar valora 38 de milioane de dolari. Speram ca pizza a fost destul de gustoasa de toti banii).
Criza din 2008 a nascut moneda digitala
Bitcoin s-a nascut din criza financiara din 2008, generata de prabusirea colosilor bancari americani, tradusa in degradarea rapida a increderii populatiei in banii administrati de banci. Retineti: in ultima esenta, banii au exact valoarea increderii investite de o masa critica de oameni in valoarea acestora
Initial, Bitcoin era un concept monetar bazat pe o filozofie: in loc de o banca centrala, se sustinea pe programare si pe „cartea alba” a lui Nakamoto, ambele ingloband o atitudine de scepticism cu privire la institutiile financiare obisnuite. Interesant insa, dupa aceasta „lansare la apa” a conceptului, Nakamoto a disparut. Cu desavarsire.
Pe masura ce moneda digitala a „decolat”, sistemul care trebuia sa functioneze pe baza de incredere (reamintim, in ultima instanta, valoarea atribuita banilor si activelor financiare in circuitul global sunt bazate pe increderea unei mase critice de oameni in valoarea declarata a acestora), a dezvoltat probleme de incredere. Si pe masura ce pretul bitcoin a crescut, a devenit un alt vehicul de investitii pentru sistemul financiar pe care trebuia sa il inlocuiasca.
11 ani mai tarziu, bitcoin face deja parte din sistemul pe care trebuia (potrivit filosofiei initiale) sa il rastoarne, scrie The Verge. (link https://www.theverge.com/2019/1/3/18166096/bitcoin-blockchain-code-currency-money-genesis-block-silk-road-mt-gox )
Retinem ca, in 2008, pe masura ce criza bancara era in plina desfasurare, un grup de anarhisti, libertarieni si de alti insideri ai tehnologiei digitale nemultumiti de sistemul clasic financiar au creat o alternativa. In august 2008, cineva a inregistrat bitcoin dot org ca domeniu; de Halloween in acel an, a aparut o lucrare care descrie un sistem descentralizat pentru tranzactii electronice care nu se bazeaza pe incredere. Precizam ca acea „Carte alba” a lui Satoshi Nakamoto pe care s-a construit sistemul criptomonedelor se numeste: „O versiune pura peer-to-peer a numerarului electronic ar permite trimiterea platilor online direct de la o parte la alta fara a trece printr-o institutie financiara”.
Explicam astfel, care a fost contextul in care „increderea” atribuita de o masa critica de oameni a determinat, ani mai tarziu, cresterea fabuloasa a Bitcoin: este vorba despre transferul de incredere care a inceput din momentul in care contaminarea falimentului Lehman Brothers s-a raspandit pe pietele financiare ale lumii, declansand o prabusire de tip domino, si aratand clar cat de strans erau bancile legate intre ele.
„Evadarea” din sistemul bancar clasic: Criptomonedele sunt tranzactionate printr-un sistem virtual punct la punct (peer to peer), fara sa treca printr-o autoritate fiscala de vreun fel si fara costuri suplimentare
Cresterea importantei criptomonedelor reprezinta o miscare seismica in lumea finantelor. Sistemul functioneaza independent de orice entitate financiara centrala, ceea ce face ca acesta sa functioneze intr-un cadru pe care cei care detin autoritatea in domeniul financiar (cum ar fi Wall Street) nu il pot controla. Criptomonedele ofera companiilor si traderilor un nivel de autonomie care nu era posibil pana acum. Folosirea criptomonedelor le permite vanzatorilor sa nu-si mai faca griji in legatura cu blocarea banilor lor de catre furnizorii de servicii de plata pentru cine stie ce motiv.
Inflatia este limitata si controlata, programata in programul Bitcoin, dar este predictibila si cunoscuta tuturor partilor inca de la inceput. Asadar inflatia nu poate fi manipulata central ca sa afecteze redistribuirea de valoare de la utilizatorii obisnuiti.
Prin folosirea criptomonedelor precum Bitcoin in locul cardurilor bancare, comerciantii si utilizatorii sunt scutiti de comisioanele aferente tranzactiilor, care pot insuma pana la 3% din suma transferata.
Trebuie mentionat ca numarul total de bitcoini tinde spre 21 de milioane, in timp (in acest moment, cum am detaliat la inceputul articolului, sunt 18,4 milioane de bitcoin in jocul global). Masa monetara creste ca serii geometrice la fiecare 21.000 de blocuri (aproximativ la 4 ani); pana in 2013 jumatate din masa monetara totala a fost generata, iar pana in 2017, 3/4 a fost generata.
The Verge: Banii sunt ca Tinkerbell in Peter Pan
„Bitcoin evidentiaza cat de fundamentali sunt banii. Intr-un anumit sens, banii nu sunt „reali” asa cum este un copac. Este o inventie umana, un indicativ valoric care face schimbul mai usor. Dar este suficient de real - oamenii se lupta si mor pentru asta, imperiile cad din lipsa banilor si fiecare dintre noi ar ramane fara adapost daca nu i-ar folosi pentru a plati chiria. Banii sunt ca Tinkerbell in Peter Pan: sunt reali daca destul de multi oameni cred in asta. Si in 2009, o multime de oameni cautau alternative la sistemul financiar principal care esuase catastrofal. Nucleul activitatilor bancare, asa cum inteleg majoritatea oamenilor, sunt banii. Dar cum arata banii cand sunt luati bancherii?”, explica The Verge. (link https://www.theverge.com/2019/1/3/18166096/bitcoin-blockchain-code-currency-money-genesis-block-silk-road-mt-gox)
In comparatie cu monedele conventionale, Bitcoin difera prin faptul ca nu exista niciun supraveghetor care sa poata controla valoarea, datorita naturii lor descentralizate, atenuand posibile instabilitati cauzate de banci centrale.
Cum sunt „creati” banii Bitcoin si cum intra in circuitul financiar, astfel incat sa putem face plati reale cu criptomonede
Bitcoin, precursorul tuturor criptomoedelor aflate pe piata, este structurat intr-un mod care isi dezvaluie ideologia. Ideea unei retele de bani peer-to-peer vine dintr-un curent de gandire si o fiosofie a banilor conceputa de „neastamparatii” si „copiii teribili ai tehnologiei” din Silicon Valley.
In ultima instanta, Bitcoin ridica monopolul institutiilor financiare clasice asupra banilor, lucru care e perceput in sistem ca o „instigare la nesupunere”.
Criptomonedele sunt tranzactionate printr-un sistem virtual punct la punct, fara sa treaca printr-o autoritate fiscala de vreun fel. Astfel, acestea circula intr-un sistem descentralizat. Numarul criptomonedelor din piata nu este controlat intr-un singur punct, ci in toate punctele din sistem, in acelasi timp. Exact asa cum banca centrala a statului controleaza numarul de bani, unitatile unei criptomonede sunt controlate de catre fiecare „Miner” care produce aceasta moneda.
Fiecare „Miner” care produce un tip de criptomonede are o lista cu toate tranzactiile efectuate cu acea moneda, astfel validandu-le. Crearea de monede virtuale “false“ este extrem de putin probabila deoarece ar necesita o putere de calcul considerabila, cu cel putin 50% mai mare decat cea a intregii retele, care sa fie concentrata intr-un singur punct.
Chiar si termenul „minerit” transmite ideea ca moneda digitala e o noua marfa: multi investitori vad bitcoinul ca pe o marfa, precum aurul. (o reinventare a standardului aur.) Exista, de asemenea, natura finita a bitcoinului: in conformitate cu protocolul actual, pot exista doar 21 de milioane de bitcoin in lume. Peste 18,4 milioane au fost deja exploatate, conform statista.com (https://www.statista.com/statistics/247280/number-of-bitcoins-in-circulation/) . Restul va fi lansat la o rata de exploatare previzibila, care a incetinit pe masura ce au aparut mai multe provizii. Nicio banca centrala sau presedinte nu poate face ca acest sistem sa functioneze mai repede pentru a se potrivi cu agenda lor politica.
Realizand faptul ca tehnologia blockchain si criptomonedele nu sunt ceva efemer, institutiile financiare cauta sa profite de ele. Bancile se adapteaza incet-incet la tehnologia blockchain, folosind-o pentru a tranzactiona produse derivate si chiar bumbac. Un consortiu de banci sprijina IBM in crearea unei retele blockchain care va fi utilizata pentru a facilita tranzactiile internationale; in Australia, bursa de marfuri va fi prima institutie de acest fel din lume bazata pe platforma blockchain.
Jucatorii importanti din domeniul comertului electronic au inceput deja sa accepte criptomonede, cum ar fi Bitcoin sau Ether, ca forma de plata. Overstock.com, Expedia si Shopify sunt doar cateva exemple de companii mari care accepta plata cu criptomonede.
(Va urma)
