COOPERAREA RETAIL-MICII PRODUCATORI, ABSOLUT NECESARA – Reprezentantul Kaufland, Valer Hancas, despre nevoia unei strategii nationale de achizitii: “66 de bani din fiecare leu achitat la Kaufland merg in buzunarul unui partener roman”

Cooperarea dintre marii retaileri si producatorii romani trebuie sa se fudamenteze pe o strategie bine gandita, care sa asigure in final consumatorului necesarul de produse. La aceasta strategie ar trebui sa fie parte si Statul roman, fiind astfel necesara o “strategie la nivel national” si nu doar strategii acceptate si implementate de unii retaileri si producatori romani. Acesta este pozitia pe care Kaufland Romania o exprima prin vocea lui Valer Hancas (foto), Corporate Affairs&Communication Director la Kaufland Romania & Moldova, pozitie expusa categoric de in cadrul conferintei „Modernizarea continua a retelelor de retail. Efort, succes si influenta asupra productiei nationale alimentare si de bauturi” organizata de BucharestFoodSummit.ro, Editia a III-a, care s-a desfasurat joi, 29 octombrie 2020 la Universitatea de stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti.

66 de bani din fiecare leu achitat la casa de marcat la Kaufland merg in buzunarul unui partener roman. Valoarea acestor 66 de bani de la fiecare leu, vis-a-vis de ponderea cifrei de afaceri pe care o avem este de 1,8 miliarde euro care in 2019 s-au dus de la Kaufland Romania pentru plata facturilor partenerilor romani - Valer Hancas

In cadrul luarii de pozitie pe care avut-o in cadrul conferintei Bucharest Food Summit, Valer Hancas a subliniat ca doua treimi din incasarile Kaufland merg spre partenerii romani, reprezentand 1,8 miliarde euro din cifra de afaceri. Promovarea produselor romanesti de catre Kaufland Romania a facut astfel posibil, a aratat Valer Hancas ca, in prezent, produsele romanesti sa se regaseasca nu doar pe rafturile hipermarketurilor din tara, ci pe rafturile hipermarketurilor din cele 8 tari europene unde Kaufland este prezent. Un exemplu dat in acest sens de Hancas a fost cel al pastelor fainoase gluten free, comercializate la Satu Mare. Hancas a precizat totodata ca exista produse romanesti care au inceput sa fie cunoscute in Europa, dand drept exemplu Scandia. In aceste conditii, sustine Hancas, in magazinele Klaufland din Germania se regasesc circa 50 de branduri romanesti, in vreme ce in Bulgaria se regasesc pe rafturi circa 30 de produse made in Romania.

“Kaufland Romania are un profit mediu de aproximativ 6% din cifra de afaceri. Profitul net mediu la nivel international in retail este de aproximativ 3,2% din cifra de afaceri. Exista o parte care spune ca facem foarte mare profit, exista o parte care spune ca facem foarte mare profit si ca vis-a-vis de exprimarea acestui profit exista taxe, impozite si asa mai departe. Prin profit poti sa sustii mai departe lantul de achizitii. Pe de alta parte, am ajuns la 135 de magazine in 15 ani, eu lucrez la Kaufland de 16 ani, am fost angajat prematur, asa este. 66 de bani din fiecare leu achitat la casa de marcat la Kaufland merg in buzunarul unui partener roman. Valoarea acestor 66 de bani de la fiecare leu, vis-a-vis de ponderea cifrei de afaceri pe care o avem este de 1,8 miliarde euro care in 2019 s-au dus de la Kaufland Romania pentru plata facturilor partenerilor romani”, a declarat Hancas la Bucharest Food Summit.

Valer Hancas: “Probabil ca e nevoie de o strategie comuna la nivel national”

Vorbind despre necesitatea colaborarii cat mai bune intre retaileri si micii producatorii, Valer Hancas si-a exprimat convingerea ca este necesara aplicarea unei strategii, nu doar aplicat, intre retailer si micul producator, ci la nivel national. O strategie din care si statul sa faca parte:

“Este vorba de strategie. Cand vorbim de strategie, vorbim despre o strategie de achizitii. Daca maine imi apare un producator de rosii si avem un contract in derulare pe acelasi tip de produs, evident ca piata nu sustine o cerere buna. Eu stiu ca trebuie sa vand 10 kg pe zi, ceea ce inseamna ca imi iau un kg de aici, doua de aici, cinci de aici. Cand spun strategie, spunem o strategie integrata. Exista o baza de date care poate fi pusa la dispozitia autoritatii, vis-a-vis de volumele pentru fiecare produs in parte, daca vorbim de legume/fructe pe sezon. Pe de alta parte, exista si statistici vis-a-vis de cererea care exista pe produs in fiecare luna si in fiecare sezon, astfel incat cred ca se poate crea o strategie nationala. Si atunci, la fel cum procedam noi cu un producator cu care ne strangem mana si incepem as colaboram, ne facem strategia pentru urmatorul an, astfel incat producatorul daca doreste as planteze, sa produca ceea ce cererea imi solicita mie. Degeaba ii cer domnului castravetii, daca el imi spune ca nu are decat dovleac.

Stiu cati parteneri am pe aceste produse. Ca atare, pot sa dau o directie clara pe ceea ce ar trebui sa se produca. Acum vorbim despre plantatiile, sadirile din 2021, astfel incat eu sa nu am surpriza ca in iunie, iulie sa am nevoie de produsul A, B, C si sa nu am de unde sa le iau pentru ca au fost subdimensionate culturile fata de un anumit volum de cereri pe care il estimam impreuna. Daca nu creezi o strategie de companie impreuna cu partenerii sai, atunci probabil ca e nevoie de o strategie comuna la nivel national. Lucrurile nu sunt greu de obtinut”.

Valer Hancas: “Am platit Statului roman 70 de milioane de lei cu trei luni in avans”

Din discursul sustinut de Valer Hancas la Bucharest Food Summit nu a fost omisa pandemia de covid-19, virusul care a reconfigurat activitatile in toate domeniile, la nivel global. Subiniind ca nu se afla in situatia in care s-ar putea lamenta, Valer Hancas a declarat ca in perioada Covid-19 Kaufland Romania a adoptat o strategie de marketing denumita “360 de grade de responsabilitate” care a avut rolul de a veni atat in ajutorul Statului roman, caruia precizeaza ca i-a achitat 70 milioane de lei cu 3 luni in avans, dar si in ajutorul micilior producatori parteneri, carora le-a redus termenul de plata de la 30 de zile la 15 zile, si de la 15 la 3 zile:

“Vorbim despre o industrie care a functionat 24/24 tocmai pentru ca produsul, necesitatea cumparatorului sa existe la dispozitia acestuia fara probleme. Am realizat in acea perioada ca schimbarea aceasta de stratagema de marketing, care se numeste un fel de gandire, de expunere in 360 de grade ar trebui sa o reconvertim si ca atare am dat denumirea de “360 de grade de responsabilitate”. Doar prin responsabilitate am putut sa facem o diferenta intre aceste lucruri. Amintesc doar cateva dintre ele: am platit Statului roman 70 de milioane de lei cu trei luni in avans, tocmai pentru ca am considerat ca acest statement in care este Statul roman are nevoie de sustinere. Am diminuat termenul de plata pentru producatorii mici si mijlocii de la 30 de zile la 15 zile, si de la 15 la 3 zile, lucru care din punct de vedere birocratic este aproape imposibil de facut, dar a functionat. Cred ca acestea au fost lucrurile cele mai importante pe care le-am facut. Un impact financiar pentru reteaua noastra, pentru ca am facut niste calcule cu ce a insemnat covidul din punct de vedere al finantarii suplimentare fata de ceea ce era. Pana astazi, pentru toate obiectele necesare stoparii imprastierii acestui virus, solutii, masti, manusi, separatoare si asa mai departe, am ajuns pana in ziua de astazi la o nota de plata de 20 de milioane de lei. Totusi, fac parte dintr-o industrie care nu are dreptul sa se planga, nu asta era mesajul pe care as vrea sa il dau. Mesajul a pornit de la responsabilitate, in primul rand pentru angajati. Am acordat bonusuri de 2 milioane de euro celor din prima linie, nu celor care au ales as munceasca de la distanta. Am avut o stopare de crestere de preturi pentru ca exista in acea perioada si asa numita de crestere artificiala de preturi care avea legatura cu timpii de asteptare, cu transportul si logistica, care se faceau mult, mult mai greu”.