Consiliul Fiscal (CF) condus de Daniel Daianu (foto), reclama ca prima parte a anului 2024 a consemnat o serie de masuri cu efect negativ asupra executiei bugetare, fiind acordate mai multe majorari discretionare de salarii in sectorul public. Printre cei care au primit mai multi bani se numara si angajatii din institutiile de forta.

Astfel, CF arata ca in luna martie, salariile de baza ale personalului din sanatate, ale personalului din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sanatatii, dar si ale personalului din domeniul asistentei sociale au fost majorate cu 20%, implicand un impact bugetar de circa 1,5 miliarde lei. In aceeasi luna, au fost majorate salariile cu pana la 30% pentru personalul din institutiile de aparare, ordine publica si securitate nationala, fiind acordate si alte avantaje (dublarea indemnizatiei de delegare/detasare, compensarea in bani a concediului de odihna), cu un impact bugetar estimat la circa 1,2 miliarde lei pentru anul 2024. 
De asemenea, in luna mai au fost adoptate masuri de crestere cu 10% a salariilor de baza pentru mai multe sectoare publice, cu un impact bugetar estimat la circa 1,1 miliarde lei, compensarea efectului bugetar negativ urmand a fi realizata prin reorganizari institutionale, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si reducerea unor cheltuieli cu bunurile si serviciile. 
Consiliul trage si un semnal de alarma: utilizarea fondului de rezerva al Guvernului pentru inlocuirea rectificarilor bugetare implica riscuri majore, de la lipsa de transparenta in executia bugetara, pana la utilizarea discretionara si accentuarea recurgerii la derogari de la regulile fiscale.

Prezentam pasaje din raportul Consiliului Fiscal, pe care il atasam integral la finalul articolului:

“Prima parte a anului 2024 a consemnat o serie de masuri cu efect negativ asupra executiei bugetare. Asa cum CF a anticipat in opinia sa asupra proiectului de buget, ulterior adoptarii acestuia au fost acordate mai multe majorari discretionare de salarii in sectorul public. Astfel, in luna martie, salariile de baza ale personalului din sanatate, ale personalului din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sanatatii, dar si ale personalului din domeniul asistentei sociale au fost majorate cu 20%, implicand un impact bugetar de circa 1,5 miliarde lei. 
In aceeasi luna, au fost majorate salariile cu pana la 30% pentru personalul din institutiile de aparare, ordine publica si securitate nationala, fiind acordate si alte avantaje (dublarea indemnizatiei de delegare/detasare, compensarea in bani a concediului de odihna s.a.), cu un impact bugetar estimat la circa 1,2 miliarde lei pentru anul 2024.
In luna mai, au fost adoptate masuri de crestere cu 10% a salariilor de baza pentru mai multe sectoare publice, cu un impact bugetar estimat la circa 1,1 miliarde lei, compensarea efectului bugetar negativ urmand a fi realizata prin reorganizari institutionale, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si reducerea unor cheltuieli cu bunurile si serviciile.

Impact bugetar

Totodata, in luna martie a fost adoptata OUG nr. 31/2024 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative prin care au fost relaxate unele masuri referitoare la cheltuielile publice, incluse in Legea nr. 296/2023 privind unele masuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung, cu un impact bugetar negativ de circa 0,4 miliarde lei. Un alt factor care a amplificat presiunile asupra executiei din anul 2024 a fost determinat de arieratele bugetare de circa 9 miliarde lei, create prin amanarea unor plati la finalul lui 2023, cel mai probabil ca o consecinta a adoptarii masurilor de limitare a cheltuielilor publice in luna octombrie a anului trecut. 
Aceste arierate sunt reflectate in diferenta dintre deficitul ESA si deficitul cash din 2023, precum si in dinamica mai accelerata a cheltuielilor cu bunurile si serviciile din executia bugetara curenta.

Derogari de la lege

In acest context, la inceputul lunii mai, Guvernul a adoptat OUG nr. 46/2024 privind unele masuri bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative care, printr-o serie de derogari de la cadrul legislativ existent, a prevazut, intre altele, ca in 2024: 
(i) din fondul de rezerva bugetara se pot aloca, pe baza de hotarari ale Guvernului, sume pentru finantarea cheltuielilor curente si de capital ale ordonatorilor principali de credite; 
(ii) ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat disponibilizeaza la fondul de rezerva bugetara, in termen de o zi lucratoare de la data solicitarii MF, creditele de angajament si creditele bugetare retinute in proportie de 10%; 
(iii) sumele prevazute in bugetele ordonatorilor principali de credite la titlul 56 ‘Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare’, la titlul 58 ‘Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020’, la titlul 60 ‘Proiecte cu finantare din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR’, precum si la titlul 61 ‘Proiecte cu finantare din sumele aferente componentei de imprumut a PNRR’ pot fi cedate la fondul de rezerva bugetara, prevazut in bugetul de stat pe anul 2024, cu respectarea prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. 
Prin aceste masuri, ca si in 2023, a fost creat un cadru prin care fondul de rezerva bugetara poate fi utilizat pentru echilibrarea bugetelor locale si centrale, fara a mai fi necesara adoptarea unor acte de rectificare a bugetului anual. In aceste conditii, ramane de actualitate avertismentul CF 129 privind faptul ca utilizarea fondului de rezerva pentru inlocuirea rectificarilor bugetare implica riscuri majore, de la lipsa de transparenta in executia bugetara, pana la utilizarea discretionara si accentuarea recurgerii la derogari de la regulile fiscale”. 

>>Raportul Consiliului Fiscal

Nota: Intertitlurile apartin redactiei

Sursa foto: Digi 24