Banca Nationala a Romaniei arata ca noile evaluari “releva o perspectiva inrautatita” a inflatiei comparativ cu previziunile precedente, mai cu seama pe termen scurt, in conditiile in care rata anuala este asteptata sa creasca usor in ultimele luni din 2024 si sa cunoasca o fluctuatie pronuntata in semestrul I 2025. 

Se preconizeaza ca inflatia isi va relua ulterior descresterea, coborand abia in debutul anului 2026. Astfel, rata anuala a inflatiei se va mari probabil la 4,9 la suta la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5 la suta in decembrie 2025 si la 3,3 la suta la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0 la suta, 3,4 la suta si respectiv 3,2 la suta indicate de proiectia precedenta pentru aceleasi momente de referinta. 
Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (masura a inflatiei de baza care elimina din calculul indicelui preturilor de consum-IPC total- o serie de preturi asupra carora influenta politicii monetare (prin gestionarea cererii agregate) este putin semnificativa sau nula: cele administrate, volatile (legume, fructe, oua, combustibili), ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice-n.r.) va continua probabil sa scada gradual, pe o traiectorie mai ridicata pe termen scurt decat cea din proiectia precedenta, dar ceva mai joasa pe cel de-al doilea segment al orizontului prognozei, coborand la 5,1 la suta in decembrie 2024, la 3,5 la suta in ultima luna a anului 2025 si la 3,2 la suta la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,6 la suta, 3,5 la suta si respectiv 3,4 la suta anticipate anterior pentru aceleasi momente de referinta. 

Incertitudini si riscuri

Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului de Administratie (foto) au aratat ca, potrivit noilor evaluari, cresterea economica isi va reduce sensibil ritmul in acest an – inclusiv ca urmare a performantelor mai slabe ale agriculturii, iar in 2025 va cunoaste o redresare moderata, in conditiile revigorarii cererii externe, precum si pe fondul utilizarii fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, intr-un volum totusi mai mic decat cel previzionat anterior. Incertitudini si riscuri insemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, au aratat membrii Consiliului, date fiind masurile fiscale si bugetare ce ar putea fi implementate incepand cu anul 2025 in scopul pozitionarii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescatoare sustenabila si compatibila cu noul cadru de guvernanta economica al UE.

“Perspectiva face probabila restrangerea progresiva a excedentului de cerere agregata in urmatoarele sase trimestre, pana aproape de inchidere, si mentinerea relativ constanta a acestuia ulterior, implicand coborarea lui pe intregul orizont de  prognoza la valori semnificativ inferioare celor din proiectia precedenta, au punctat unii membri ai Consiliului. In contrast partial cu aceste evolutii, consumul gospodariilor populatiei isi va mari probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent si va ramane principalul determinant al avansului PIB in 2025, in contextul cresterii deosebit de alerte a venitului disponibil real al populatiei, sub impactul majorarilor de salarii si transferuri sociale, suprapuse traiectoriei descendente a ratei inflatiei, au semnalat in mai multe randuri membrii Consiliului".