Conceptul corporatist de ”amenintare” existentiala (I)
Modul cum reactionam emotional la provocari si oportunitati, alegerile pe care le facem, mai mult sau mai putin rational, lucrurile pe care le insufletim sau carligele cu care ne agatam de anumite persoane, toate acestea sunt o parte din ceea ce suntem, din identitatea noastra, si nu ar trebui sa fie monetizate de nimeni, mai ales daca sunt culese fara voia sau stiinta noastra.
Cu toate acestea, traim intr-o lume din ce in ce mai digitalizata, intr-o conexiune ubicua si aproape permanenta, inevitabila, (de) unde se colecteaza si ni se extrag toate informatiile cu caracter personal, aparent nesemnificative, pe care le ”producem” cu fiecare click pe internet, cu fiecare up-grade al unui dispozitiv electronic, cu fiecare actualizare (obligatorie) a datelor cu caracter personal. Ulterior, aceste informatii sunt prelucrate si transformate in ”produse predictive”, care sunt estimari comportamentale sau chiar certitudini ale achizitiilor noastre viitoare (comerciale, ideologice, politice sau religioase).
Corporatiile Big Tech fac din colectarea de date cu caracter personal si din supravegherea si captivitatea utilizatorilor principalul lor model de business.
Colectorii auto-imputerniciti ai acestor informatii, proprietari prin ocupatiune ai acestor predictii comportamentale, pot pretinde orice pret pentru aceste predictii - in bani sau in drepturi si libertati neutralizate, in legi si jurisprudente protective, in reduceri sau scutiri de taxe si impozite, in auto-reglementari si ”valori ale comunitatii” proprii, care au caracter a- sau anti-national sau care anuleaza culturi ori credinte religioase ori care cenzureaza opinii si credinte.
De aceea, acesti colectori vor face orice sa se asigure ca nu vor fi deposedati de produsele ”lor” predictive, recoltate de la noi.
De aceea si-au construit fortarete digitale, aparate de ziduri groase, legale si contractuale, si de santuri adanci si largi, din protocoale informatice impenetrabile si ineluctabile, ziduri si santuri strajuite de armate de lobbysti, avocati si consultanti.
Directiva europeana privitoare la protectia datelor cu character European (GDPR) nu numai ca a iesit prost si ineficient de sub bagheta birocratilor bruxelezi (impanati cu fosti sau viitori lucratori ai Big Tech, dupa ”principiul” usii rotative), dar s-a si transformat rapid intr-o metoda foarte eficienta de a culege in continuare, aparent legitim, informatii personale despre noi, puse chiar de noi la dispozitia lor, gratuit. In plus, ceea ce putea fi considerat ilegitim pana la GDPR, acum este ”spalat” prin apasarea zisului buton, gest cu care acceptam inconstient (dar legally binding), ca furtul de pana acum s-a transformat, retroactiv, in ceva onorabil si respectabil.
Lobby-ul, sponsorizarile politice, principiul ”usii rotative” (revolving door) precum si armatele de consultanti si avocati utilizate pentru a apara la baioneta transeele fortificatiilor celor trei mari tipuri de corporatii, completeaza tabloul socant al capitalismului de supraveghere, care domina lumea contemporana si o determina la involutie severa. Aceasta este sursa insaracirii accentuate a populatiei vestului si, mai ales, sursa regresiei democratice, demografice si culturale care afecteaza civilizatia occidentala.
*la Bruxelles sunt peste 10 mii de firme de lobby, la Washington, 30 de mii
**in campania electorala americana pentru prezidentialele de anul acesta s-au cheltuit 14 miliarde de dolari
***marile corporatii furnizeaza birocrati, fostii birocrati lucreaza in marile corporatii
