COMISIA EUROPEANA ANUNTA CRESTERE ECONOMICA – Previziunile de vara: estimarile au fost imbunatatite. Ce se intampla cu PIB-ul Romaniei

Previziuni economice de vara ale Comisiei Europene pentru Romania: 3,9% crestere economica in 2022 si 2,9% in 2023.

Potrivit CE, in primul trimestru al anului 2022, economia Romaniei a surprins printr-o tendinta ascendenta, cu o crestere a PIB-ului real de 5,2 %. Conform datelor provizorii, acest rezultat pozitiv se explica printr-o crestere semnificativa a formarii brute de capital fix si a consumului privat, in timp ce exporturile nete au avut o contributie negativa. Aceasta crestere robusta a fost sustinuta de salariile mai mari, care au tinut pasul cu inflatia, si de eliminarea treptata a restrictiilor legate de COVID.
Datorita acestui prim trimestru foarte puternic, cresterea PIB-ului pentru intregul an 2022 a fost revizuita in sens ascendent, fiind estimata la 3,9 %. Cu toate acestea, pentru 2023, se impune o revizuire in sens descrescator, la 2,9 %, in conformitate cu perspectivele de crestere economica mai lenta la nivel mondial si la nivelul UE. Consumul privat si investitiile vor fi principalii factori de crestere anul acesta si anul urmator, iar exporturile nete se preconizeaza ca vor actiona ca o frana asupra PIB-uli, conducand la o crestere a deficitului comercial.

Economia Uniunii Europene

Conform previziunilor economice (intermediare) din vara anului 2022, economia UE va creste cu 2,7 % in 2022 si cu 1,5 % in 2023. In zona euro se anticipeaza o crestere de 2,6 % in 2022, cu un ritm mai moderat, de 1,4 %, in 2023. Se estimeaza ca inflatia medie anuala va atinge niveluri istorice maxime in 2022, si anume 7,6 % in zona euro si 8,3 % in UE, inainte de a scadea in 2023 la 4,0 % si, respectiv, 4,6 %.

Socurile provocate de razboi au un impact negativ asupra cresterii

Comisia arata ca multe dintre riscurile negative asociate previziunilor din primavara anului 2022 s-au materializat. Invadarea Ucrainei de catre Rusia a exercitat presiuni suplimentare in sensul cresterii preturilor la energie si la produsele alimentare de baza. Acesti factori alimenteaza presiunile inflationiste la nivel mondial, erodeaza puterea de cumparare a gospodariilor si atrag dupa sine un raspuns de politica monetara mai rapid decat se preconizase anterior. Incetinirea continua a ritmului de crestere in SUA se adauga impactului economic negativ al riguroasei politici „zero-COVID” aplicata de China.

Piata energiei

Economia UE ramane deosebit de vulnerabila la evolutiile de pe pietele energiei, din cauza dependentei sale ridicate de combustibilii fosili din Rusia, iar incetinirea cresterii mondiale are ca efect reducerea cererii externe. Impulsul dobandit odata cu revigorarea de anul trecut si un prim trimestru ceva mai puternic decat se estima ar trebui sa sustina rata anuala de crestere pentru 2022. Cu toate acestea, se preconizeaza ca activitatea economica din restul anului va fi modesta, in pofida unui sezon turistic de vara promitator.
Potrivit estimarilor, in 2023, cresterea economica trimestriala se va accelera pe fondul rezilientei pietei fortei de munca, al moderarii inflatiei, al sprijinului din partea Mecanismului de redresare si rezilienta si al volumului inca mare de economii excedentare.
In ansamblu, economia UE va continua sa se extinda, dar intr-un ritm mult mai lent decat se preconizase in previziunile din primavara anului 2022.

Se estimeaza ca nivelul record al inflatiei va scadea in 2023

"Pana in luna iunie, inflatia totala a atins niveluri record, pe masura ce preturile la energie si la alimente au continuat sa creasca, iar presiunile asupra preturilor s-au extins la servicii si la alte bunuri. In zona euro, inflatia a crescut puternic in al doilea trimestru al anului 2022, de la 7,4 % in luna martie (comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent), la un nou nivel record de 8,6 % in luna iunie. In UE, cresterea a fost si mai pronuntata, inflatia marindu-se brusc cu un intreg punct procentual, de la 7,8 % in luna martie, la 8,8 % in luna mai.
Previziunile privind inflatia au fost revizuite considerabil in sens ascendent in comparatie cu previziunile din primavara. Pe langa cresterea puternica a preturilor din al doilea trimestru, se preconizeaza ca o noua crestere a preturilor la gazele naturale in Europa urmeaza sa se repercuteze asupra consumatorilor si prin intermediul preturilor la energia electrica. Se preconizeaza ca inflatia va atinge un nivel maxim de 8,4 % (comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent) in al treilea trimestru al anului 2022 in zona euro, dupa care va scadea constant, ajungand la sub 3 % in ultimul trimestru al anului 2023, atat in zona euro, cat si in UE, pe masura ce se vor diminua presiunile exercitate de preturile produselor de baza si de constrangerile in materie de aprovizionare.

Riscurile raman ridicate si depind de evolutia razboiului

Riscurile legate de previziunile privind activitatea economica si inflatia depind in mare masura de evolutia razboiului si, in special, de implicatiile acestuia pentru aprovizionarea cu gaze a Europei. Noile cresteri ale preturilor la gaze ar putea sa conduca la o crestere suplimentara a inflatiei si la franarea cresterii economice. Efectele secundare ar putea, la randul lor, sa amplifice fortele inflationiste si sa conduca la o inasprire mai accentuata a conditiilor financiare, care nu numai ca ar afecta cresterea, ci ar atrage dupa sine si riscuri sporite pentru stabilitatea financiara. Nu poate fi exclusa posibilitatea ca reaparitia pandemiei in UE sa provoace noi perturbari ale economiei.
In acelasi timp, tendintele recente de scadere a preturilor petrolului si ale altor produse de baza s-ar putea intensifica, determinand o scadere mai rapida a inflatiei decat se preconizeaza in prezent. In plus, datorita unei piete puternice a fortei de munca, consumul privat s-ar putea dovedi mai rezistent la cresterea preturilor daca gospodariile ar recurge mai mult la economiile acumulate”, arata Comisia Europeana