CITU, EMINENTA ATACULUI SPECULATIV DIN 2008 – Mailul trimis de Florin Citu catre trezorierii bancilor comerciale prin care propunea revolta bancara dupa interventia BNR de plafonare a ROBOR (Raportul)
Ce viata palpitanta are ministrul Finantelor Florin Citu. A fost propus ministru, a acceptat, a fost propus premier, a acceptat, pana a fugit in ziua votului din Parlament, a fost trezorier la ING Bank, pana a fost dat afara. Astfel cum singurel a declarat, concedierea din 2011 spera sa nu aiba legatura cu incidentul din 2008. Si pentru ca nu era sigur, a dat ING in judecata.
Incidentul despre care vorbea Citu in trecut a avut consecinte nefaste pentru romani, fiind vorba despre un pretins atac speculativ asupra monedei nationale, care a provocat cresterea dobanzilor la creditele in lei, si aducerea multor debitori in incapacitatea de plata a datoriilor catre banci. Dupa cum veti vedea, in incercarea de a controla majorarea pretului la euro (care la acea data de era de 3,6-3,7 lei) Banca Nationala a Romaniei a apelat la rezerva valutara, folosind peste un miliard de euro intr-o luna. In prezent, nu stiu care pe care sa dea vina.
Banci suspectate ca s-au inteles in stabilire ilegala a ROBOR-ului
Totusi, desi nu s-a putut stabilit clar nivelul sau de implicare, criza ROBOR din 2008 este legata si de numele actualului ministru al Finantelor Florin Citu, care la acea data ocupa functia de trezorier al ING Bank. O arata Raportul referitor la ancheta parlamentara privind investigatia efectuata de Consiliul Concurentei, deschisa prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurentei nr.420/2008, pe care Lumea Banilor il prezinta exclusiv, care a fost intocmit ca urmare a anchetei parlamentare desfasurate de Comisia economica, industrii si servicii a Senatului ce a vizat suspiciunile ca, pe fondul crizei din 2008, cele 10 banci participante la Fixing ar fi facut o intelegere de tip cartel cu scopul de a majora valorile indicelui ROBOR: „Scopul si obiectivele anchetei parlamentare, asa cum au fost aprobate de catre Biroul Permanent, prin Hotararea nr. 4/2019, au fost: analizarea si clarificarea aspectelor cuprinse in raportul privind investigatia realizata de Consiliului Concurentei, a elementelor care au stat la baza intocmirii acestuia, precum si a modului in care a fost dispusa inchiderea investigatiei prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr.260/2013”.
Despre implicarea lui Citu in devalorizarea monedei nationale, cu scopul de a urca euro la 4 lei (pe fondul crizei economice) a vorbit presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoriu, cel care, desi a admis interventia lui Citu, a apreciat ca a fost „o prostie spusa”.
Vorbim despre un e-mail pe care Florin Citu, in calitate de trezorier al ING Bank, l-a trimis trezorierilor celorlalte banci comerciale, in care preciza ca nu este de acord cu interventia BNR de plafonare a ROBOR.
Iata ce se retine in raport:
„In declaratia sa, Bogdan Chiritoiu explica ca mail-ul transmis de Florin Citu, in care propunea o intalnire cu trezorierii, nefiind de acord cu interventia BNR de plafonare a ROBOR, a fost „o prostie spusa”, ce nu trebuie luata in considerare ca tentativa de intelegere. In opinia Presedintelui Consiliului Concurentei nici intalnirea dintre trezorieri si reprezentantii BNR nu poate fi considerata ilegala iar bancile sunt nevinovate, fiind chemate de reglementator”.
Florin Citu nu a vrut sa dea explicatii
La audiereile desfasurate de Comisia economica, industrii si servicii au fost invitati reprezentanti ai Consiliului Concurentei, precum si trezorierii celor 10 banci implicate in procedura de Fixing, reprezentantii BNR implicati in investigatia derulata de Consiliul Concurentei pe piata serviciilor bancare si inter-bancare in perioada 2008-2011, precum si dealerii angajati ai bancilor verificate, care opereau pe platforma Reuters. Printre acestia s-a aflat si actualul ministru al Finantelor Florin Citu.
Sau mai corect spus, ar fi trebuit sa se afle, caci din cuprinsul Raportului pe care il publicam integral la finalul articolului aflam ca Florin Citu „nu a participat la audieri desi a fost invitat pentru a fi prezent la sedintele din data de 26 februarie, 12 martie, 19 martie”.
Intrucat Citu a refuzat sistematic sa participe, fara a comunica Comisiei care sunt considerentele avute in vedere in adoptarea acestei decizii, „membrii Comisiei economice, industrii si servicii au decis ca, in formularea concluziilor privind imprejurarile si modul in care s-a inchis investigatia derulata de Consiliul Concurentei, sa ia in considerare declaratiile publice ale respectivilor invitati, referitoare la comportamentul bancilor, cu potential caracter anticoncurential, din octombrie 2008”.
Iata ce concluzioneaza Raportul Comisiei economice, industrii si servicii din Senatul Romaniei privitor la mailul lui Florin Citu si la suspiciunea privind manipularea indicelui ROBOR de catre bancile implicate in procedura de Fixing:
„In acelasi timp, desi in Raport se regaseste un mail transmis de Florin Citu, in care acesta propune ca trezorierii sa se intalneasca, pe motiv ca ROBOR-ul e o intelegere intre banci iar BNR-ul nu ar trebui sa aiba un rol, interpretarea acestui mail este sumara. De altfel, in cadrul audierilor, membrii Comisiei economice au constatat ca interpretarea din Raport coincide si cu opinia presedintelui Bogdan Chiritoiu. in cadrul audierilor, acesta a explicat ca mail-ul transmis de Florin Citu, in care propunea o intalnire cu trezorierii, a fost „o prostie spusa intr-un e-mail”, ce nu trebuie luata in considerare ca tentativa de intelegere. In opinia presedintelui Consiliului Concurentei nici intalnirea dintre trezorieri si reprezentantii BNR nu poate fi considerata ilegala, intrucat bancile sunt nevinovate, fiind chemate de reglementator.
Luand in considerare declaratiile tuturor martorilor audiati, referitor la acuzatia privind ascunderea probelor, membrii Comisiei economice, industrii si servicii au constatat faptul ca echipa de investigatie nu a luat in considerare toate probele colectate in cadrul investigatiei, iar unora dintre probele incluse in raport li s-a conferit o interpretare subiectiva. (...)
Referitor la suspiciunea privind manipularea indicelui ROBOR de catre bancile implicate in procedura de Fixing, suspiciune ce a stat la baza investigatiei desfasurate de Consiliul Concurentei pe piata serviciilor bancare si interbancare, membrii Comisiei au constatat faptul ca in cadrul anchetei au existat declaratii ale martorilor ce confirma teza unei posibile intelegeri intre banci, precum si interventia BNR in calcularea indicelui ROBOR. Astfel, din declaratiile facute de Lucian Isar, interventia BNR a fost evidenta, dat fiind ca 5 banci din cele 10 au avut aceeasi cotatie, in vreme ce restul au cotat pe o plaja foarte larga de valori, cu precizarea ca in 2008 s-a produs o manipulare in sensul scaderii valorilor ROBOR. In opinia lui Lucian Isar, modificarea Normei BNR, prin care se plafona ROBOR-ul la cel mult 25% peste dobanda Lombard, s-a realizat tocmai pentru ca BNR sa se asigure ca isi atinge obiectivul de reducere a nivelului ROBOR la cel mult 17.80. Din declaratia lui Lucian Isar reiese ca intentia BNR-ului a fost in mod clar reducerea ROBOR-ului, iar penru a materializa-o a recurs la santaj, amenintari, blocarea prin norma a valorii maximale. De altfel, acesta a explicat membrilor Comisiei faptul ca toate manipularile de dobanzi pe ROBOR sau pe titlurile de stat au fost agreate in urma unor sedinte, intalniri, cu participarea reprezentantilor BNR si Guvernatorului Mugur Isarescu. Lucian Isar si-a argumentat afirmatia prin faptul ca nivelul sanctiunilor si al amenzilor personale aplicabile bancherilor, precum si amenintarile cu investigatii sunt determinante in implementarea cu obedienta a tuturor directivelor primite din partea BNR. Din declaratiile martorilor, dar si din probele incluse in raportul intocmit de Consiliul Concurentei, membrii Comisiei au constatat ca nivelul cotatiilor a fost influentat ca urmare a acestor intalniri, iar una dintre metodele prin care ROBOR ul a fost influentat a fost presiunea pe care BNR-ul a exercitat-o asupra bancherilor pentru a tine nivelul dobanzii in Fixing cu mult sub nivelul din extra fixing. Aceasta presiune este recunoscuta si de Bogdan Chiritoiu, care in cadrul audierilor a explicat faptul ca in cele 3 zile analizate din octombrie 2008, nivelul ROBOR din Fixing era mult sub nivelul pietei intrucat bancile resimteau presiunea BNR, nu pentru ca ar fi facut o intelegere cartelara. Din punctul sau de vedere, bancile nu au gresit cu nimic prin faptul ca si-au ascultat reglementatorul, tinand nivelul ROBOR-ului mai jos decat valorile pe care piata le dadea in extra-fixing (...)
Intrucat suspiciunile privind manipularea cursului au facut obiectul unor dezbateri ample in spatiul public, atat in octombrie 2008, cat si ulterior, in incercarea de a clarifica imprejurarile si cauzele care au generat posibila manipulare a ROBOR-ului, membrii Comisiei economice, industrii si servicii au considerat in formularea concluziilor, pozitiile publice, referitoare la acest subiect, exprimate de invitatii care au refuzat sa participe la audieri. Dat fiind refuzul sistematic al domnului senator Florin Citu de a participa, in calitate de fost trezorier al ING Bank, la audierile din cadrul anchetei parlamentare privind investigatia derulata de Consiliul Concurentei pe piata serviciilor bancare si interbancare, membrii Comisiei economice, industrii si servicii au analizat opiniile si argumentele expuse public de domnul Florin Citu referitor la acest subiect. Legat de evenimentele din 2008, acesta a avut numeroase analize pe care le-a comunicat public, referitoare atat la rolul BNR in cresterea dobanzilor din 2008, cat si la manipularea cursului valutar de catre BNR sau la presiunile facute de banca pentru care lucra pentru a nu spune estimarile corecte pe curs, declarand ca el insusi a primit telefoane din partea conducerii bancii pentru a nu face dezvaluiri. Referitor la comportamentul Bancii Nationale in 2008, Florin Citu afirma ca BNR a fost responsabil cu cresterea dobanzilor, aceasta decizie aruncand Romania in recesiune. Referitor la manipularea cursului valutar, Florin Citu a publicat numeroase analize in care argumenta cu date statistice faptul ca BNR si Guvernatorul Mugur Isarescu intervin pentru a influenta cursul valutar”.
Totusi, in Raportul senatorilor se retine si declaratia lui Lucian Isar, actual reprezentat Romaniei la BERD, potrivit careia „BNR a fost responsabila cu cu manipularea cursului valutar si a ROBOR-ului”, declaratia „sustinuta si de analizele publice ale lui Florin Citu”.
Redam concluzia din Raport:
„Conform declaratiilor facute de Lucian Isar in cadrul audierilor din data de 19 martie 2019, in octombrie 2008, BNR a fost responsabila cu manipularea cursului valutar si a ROBOR-ului. Acesta a explicat cum criza de lichiditate din 2008 nu a fost una reala ci una generata, iar anuntul lui Lucian Croitoru, referitor la mentinerea fixa a cursului, a fost un semnal de vanzare a euro contra leu pentru participantii din piata care gestionau conturi de marja. Intr-un efect de domino, alti jucatori au generat un flux invers, dobanzile au explodat iar Banca Nationala a trebuit sa intervina pentru a mentine cursul. Astfel, BNR a vandut euro contra leu, scotand lichiditate suplimentara din piata, ceea ce a accentuat criza de lichiditate si a determinat cresterea dobanzilor. Argumentatia lui Lucian Isar este sustinuta si de analizele publice ale lui Florin Citu, care afirma ca, in 2008, BNR a aruncat economia in criza intrucat: a redus masa monetara, vanzand euro contra leu, ceea ce a determinat cresterea dobanzilor, care a determinat descurajarea consumului si a investitiilor, ceea ce a produs recesiune si criza in Romania. De altfel din declaratiile lui Lucian Isar, Florin Citu participa la intalnirile pe care BNR le organiza cu trezorierii bancilor implicate in procedura de Fixing, intalniri la care, conform declaratiilor lui Lucian Isar, se discuta stabilirea valorilor dobanzilor, inclusiv dobanda la care statul roman se imprumuta. Membrii Comisiei economice, industrii si servicii au constatat astfel faptul ca explozia indicelui ROBOR din octombrie 2008 a survenit ca o consecinta fireasca a unui intreg lant de evenimente generat de deciziile BNR, decizii ce au determinat o accetuare a crizei de lichiditate.
Conform declaratiilor martorilor si a probelor ce au fost analizate, membrii Comisiei economice industrii si servicii au constatat faptul ca, discutiile privind manipularea indicelui ROBOR se realizau in cadrul unor intalniri ale trezorierilor, organizate de reprezentantii BNR. Din declaratiile lor, la astfel de intalniri au participat atat Eugen Cirstea cat si Lucian Isar. Membrii Comisiei economice au contatat ca intalnirile organizate de BNR cu trezorierii si directorii bancilor erau frecvente. Lucian Isar a confirmat faptul ca, in perioada 2009-2010, BNR a organizat mai multe intalniri cu trezorierii, la care a participat si Guvernatorul Mugur Isarescu si Nicolae Cinteza, si la care a fost si el prezent de cel putin trei ori, alaturi de alte 20 de persoane, printre care si Florin Citu. Aceste intalniri aveau loc fie la sediul BNR, fie in cladirile din Parcul cu platani, unde, intr-un cadru informal, reprezentantii bancilor ar fi discutat cu reprezentantii BNR inclusiv despre dobanda la care se imprumuta statul roman. El a precizat ca bancile nu aveau posibilitatea de a refuza sa implementeze sugestiile primite de la reprezentantii BNR, intrucat erau amenintati cu controalele efectuate de Nicolae Cinteza. Lucian Isar introduce astfel o noua teza in dezbatere, respectiv manipularea dobanzilor la care se imprumuta statul roman. in Raportul investigatiei regasim proba faptului ca doua dintre bancile anchetate au recunoscut particiarea la intalnirea cu reprezentantii BNR, desfasurata la 2 octombrie 2008. insa, in ciuda acestei recunoasteri, interpretarea acordata nu a fost de natura sa permita sanctionarea. Referitor la intalnirea dintre reprezentantii bancilor implicate in procedura de Fixing si reprezentantii BNR, desfasurata la data de 2 octombrie 2008, Marian Ivan considera ca, desi au existat indicii temeinice, si chiar recunoasterea a doua dintre banci, totusi probele nu au fost suficiente pentru a fi considerate incalcare a Legii si sanctionate ca atare. Intrebat fiind despre principiul reciprocitatii, a carei implementare e dovedita in raportul redactat chiar de cei trei membrii ai echipei de investigatie, prin discutiile surpinse intre dealerii bancilor, Marian Ivan a argumentat ca probele pe care le-a inclus in raport dovedesc de fapt „un principiu al reciprocitatii limitelor, nu cotatiilor”, insufient pentru a sanctiona bancile participante la Fixing. Mai mult decat atat, in interpretarea echipei de investigatie, intalnirea reprezentantilor bancilor cu cei ai BNR, din 2 octombrie, a fost una fireasca, menita sa „dezghete piata, sa creasca sentimentul de incredere intre Banci si astfel incat indicii de referinta ROBID/ROBOR sa functioneze”. Aceeasi interpretare este data si de Bogdan Chiritoiu care, in cadrul audierilor, a declarat ca intalnirea dintre reprezentantii bancilor si cei ai BNR nu poate fi sanctionata iar bancile sunt nevinovate, intrucat au fost chemate de reglementator. ”
